Pentru părțile interesate de politici

Acest raport documentează rezultatele obținute în cadrul Sarcinii 3.2 „Transition of agri-environmental systems to climate-neutral food systems” din WP3 „Agri-environmental policy experimentation”. Scopul acestei sarcini este de a analiza acceptarea de către fermierii din UE atât a măsurilor obligatorii (cum ar fi un sistem de tranzacționare a emisiilor agricole), cât și a piețelor voluntare de carbon. De asemenea, vor fi examinate și alte instrumente economice, inclusiv taxe pe carbon sau CO₂e și scheme inovatoare de subvenții (cum ar fi plățile bazate pe rezultate – Result-Based Payments, RBPs – și plățile hibride – Hybrid Payments, HPs), menite să încurajeze practicile agricole prietenoase cu mediul.

În plus, Sarcina 3.2 are obiectivul de a investiga dacă și în ce măsură factorii comportamentali influențează acceptabilitatea acestor instrumente de politică economică în rândul fermierilor. Pentru atingerea acestor obiective au fost realizate două experimente contextualizate, care au implicat în total aproximativ 1.100 de fermieri – unul în Italia și celălalt în Danemarca.

Acest raport, elaborat în cadrul Pachetului de Lucru 3 (WP3) al proiectului VISIONARY, contribuie la obiectivul general de a identifica instrumente de politică care pot sprijini tranzițiile către sisteme agricole și alimentare durabile în Europa. WP3 investighează modul în care abordările comportamentale și metodele experimentale pot ajuta la proiectarea unor intervenții eficiente de politică agro-mediu pentru a răspunde la trei provocări cheie ale tranziției: neutralitatea climatică, oprirea pierderii biodiversității și îmbunătățirea calității apei. În acest context, studiul nostru se concentrează pe potențialul unui cadru de etichetare pentru măsuri agro-mediu „dark green” (AECM) ca posibil instrument de politică care să încurajeze participarea fermierilor și, astfel, să consolideze tranziția în domeniul biodiversității.

Trecerea la agricultura ecologică este influențată de un amestec de bariere și factori de stimulare interconectați. O revizuire a cercetărilor existente, a modelelor mentale, a atelierelor și a interviurilor a evidențiat probleme frecvente, cum ar fi cererea instabilă, facilitățile de procesare limitate, suportul de consultanță insuficient, lipsa forței de muncă și politicile inconsistente. În același timp, au fost identificate factori pozitivi, precum învățarea între fermieri, sprijinul consultativ, planuri de acțiune clare, colaborarea între diferite sectoare și campanii de conștientizare publică. Aceste constatări arată că trecerea la agricultura ecologică nu este blocată de o singură problemă, ci depinde de modul în care funcționează întregul sistem alimentar și de cât de bine coordonează diferiții actori – fermieri, consilieri, procesatori, distribuitori, consumatori și factorii de decizie – eforturile lor.

Gestionarea resurselor de apă la scară peisagistică este esențială pentru abordarea provocărilor de mediu și hidrologice în agricultura europeană. Din cauza fragmentării proprietății terenurilor, gestionarea trebuie să depășească limitele proprietăților individuale și să se alinieze sistemelor hidrologice, necesitând o guvernanță colaborativă care să implice fermierii și alți actori interesați.

Acest studiu (Milestone 9), privind motivele și barierele acțiunii colective pentru reducerea impactului asupra resurselor de apă, utilizează principiile de proiectare ale lui Elinor Ostrom (Design Principles, DPs) ca instrument de diagnostic pentru evaluarea robusteții instituționale în trei cazuri: gestionarea irigațiilor în Spania și Ungaria și reglementarea azotului bazată pe bazine hidrografice în Danemarca.

Cazul spaniol arată o aliniere puternică cu principiile DPs, prezentând organizații în rețea conduse de utilizatori și recunoașterea legală a drepturilor colective. Cazul maghiar evidențiază un control puternic de tip top-down, dar lipsa capacității de a implementa inițiative complexe și colective de gestionare a apei, precum și lipsa cooperării de tip bottom-up, a coordonării și a ghidării profesionale necesare. Cazul danez se abate semnificativ de la principiile DPs din cauza implicării limitate a părților interesate și a autonomiei utilizatorilor.

Aceste rezultate demonstrează cum contextul instituțional și designul guvernanței influențează legitimitatea și eficacitatea gestionării resurselor de apă. Deși principiile lui Ostrom oferă un reper instituțional valoros, ele oferă perspective limitate asupra factorilor comportamentali care influențează participarea fermierilor.

Propunem ca cercetările viitoare asupra principiilor lui Ostrom să includă perspective comportamentale pentru a înțelege mai bine succesele și eșecurile schemelor colective agro-mediu pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă. Lucrările noastre viitoare vor depăși analiza instituțională, explorând pârghiile și barierele comportamentale din programele colective agro-mediu.

În acest articol, prezentăm o analiză de amploare a modelelor bazate pe agenți (ABM) în sistemele alimentare, concentrându-ne asupra modului în care sunt încorporate perspective comportamentale. Articolul a fost publicat în "Environmental Modelling & Software Journal" și este rezultatul corespunzător al "Realizarea 5.3 - Revizuirea modelelor sistemelor alimentare și a ipotezelor comportamentale ale acestora. Constatăm că multe modele nu au o justificare comportamentală și subliniem necesitatea unei baze mai solide de ipoteze comportamentale.

Propunem următoarele orientări provizorii pentru a sprijini dezvoltarea viitoare a ABM în modelarea sistemelor alimentare:

• Justificarea comportamentală. Alegerile comportamentale ar trebui să fie justificate prin teorie sau date. De exemplu, prin utilizarea cadrului MoHuB pentru a identifica teoriile comportamentale relevante.
• Parcimonia modelului. Modelele ar trebui să fie cât mai simple posibil, concentrându-se pe anumite părți ale sistemului alimentar și limitând domeniul de aplicare spațial la ceea ce este necesar pentru a răspunde la întrebarea de cercetare.
• Transparență și documentare. Utilizarea protocoalelor standardizate, cum ar fi ODD + D, este recomandată pentru a îmbunătăți transparența, reproductibilitatea și comparabilitatea.

Prezentul studiu (Rezultatul 2.1) constă într-o analiză sistematică a literaturii de specialitate, menită să identifice factorii determinanți și barierele, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra factorilor care determină schimbarea comportamentală și asupra relevanței acestora pentru anumiți actori din sistemul alimentar și din anumite lanțuri valorice. Acest lucru a fost realizat prin efectuarea unei analize globale a analizelor sistematice și structurate ale literaturii de specialitate, efectuate în legătură cu aspectele comportamentale ale tranziției către sustenabilitate în sistemele alimentare. Această analiză a dus la o cartografiere sistematică a factorilor care influențează schimbarea comportamentală a actorilor din sistemul alimentar (așa-numitele analize 360°) și la o sinteză narativă a recomandărilor formulate de analizele selectate.

Raport privind factorii generici și specifici asociați contextului politic
Acest rezultat 6.1 compilează, analizează și compară rezultatele obținute în cadrul a două sarcini ale proiectului VISIONARY intitulate „Interfețe știință-politică și consolidarea relațiilor”. Cele două sarcini, „Cartografierea contextului politic și de reglementare” și „Exerciții participative de previziune”, s-au derulat în paralel și s-au întrepătruns. Scopul acestei analize este dublu. În primul rând, aceasta vizează să contribuie la proiectarea cercetării experimentale care urmează să fie întreprinsă în cadrul diverselor sarcini empirice incluse în alte pachete de lucru VISIONARY. În al doilea rând, aceasta permite identificarea și discutarea lacunelor relevante de politică care trebuie abordate în ciclurile de politică viitoare ale UE și Regatului Unit.

Acest document de lucru privind factorii favorabili și obstacolele din cadrul inițiativelor legate de lanțul valoric face parte din Etapa 15 a proiectului VISIONARY. Documentul prezintă o analiză a factorilor favorabili și a obstacolelor care stau în calea inovării în domeniul sustenabilității în cadrul a șapte inițiative din sectorul agroalimentar din șapte țări partenere (Danemarca, Germania, Ungaria, România, Spania, Polonia, Regatul Unit).

Acest raport prezintă concluziile unui studiu realizat în cadrul proiectului VISIONARY, care analizează provocările și oportunitățile din cadrul lanțurilor valorice europene ale leguminoaselor alimentare. Studiul se concentrează pe identificarea barierelor care limitează adoptarea proteinelor de origine vegetală, în special a leguminoaselor, în Danemarca, Germania, Polonia și Spania. De asemenea, acesta explorează strategii și pârghii potențiale pentru a stimula adoptarea acestor produse. Principalele concluzii evidențiază obstacolele în calea adoptării și identifică punctele de pârghie care ar putea conduce la o mai mare acceptare a leguminoaselor în aceste țări.

Acest raport reprezintă un pas important în demersul nostru de explorare a lanțurilor valorice durabile prin intermediul unor studii de caz detaliate, concentrându-ne pe inițiativele din cadrul lanțurilor valorice și pe modelele de afaceri. Analizăm studii de caz individuale din șapte țări partenere: Danemarca, Germania, Ungaria, România, Spania, Polonia și Regatul Unit. Analiza noastră utilizează o abordare bazată pe practică pentru a înțelege modul în care sustenabilitatea este integrată în aceste lanțuri valorice. Prin studierea practicilor din lumea reală din cadrul organizațiilor și de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, obținem informații despre conexiunile – atât favorabile, cât și dificile – care influențează eforturile de sustenabilitate. Această perspectivă aruncă o nouă lumină asupra dinamicii interne și a implicațiilor mai largi ale practicilor sustenabile în cadrul lanțurilor valorice.

Pachetul de lucru 1: Implicare, comunicare, diseminare și valorificare
Etapa 1

Găsiți toate informațiile importante despre VISIONARY dintr-o singură privire.

Acest cadru analitic va ghida cercetarea empirică a proiectului VISIONARY în ceea ce privește intervențiile de politică, inițiativele inovatoare privind lanțul valoric și modelele de afaceri, precum și punctele de pârghie din sistemele agroalimentare. Cadrul analitic adoptă o abordare inovatoare care combină două perspective substanțial diferite: pe de o parte, economia cantitativă, experimentală și comportamentală, iar pe de altă parte, abordările calitative și de gândire sistemică globală.

Această publicație oferă o prezentare generală a celor 16 ateliere de previziune desfășurate în opt țări europene cu participanții noștri la interfețele dintre știință și politică (SPI) - aproximativ 270 de părți interesate din sistemul alimentar, printre care fermieri, factori de decizie, oameni de știință, comercianți cu amănuntul și ONG-uri. Exercițiul de previziune a încadrat discutarea unora dintre cele mai presante probleme ale sistemelor noastre alimentare: gestionarea apei agricole, viitorul alimentelor și al agriculturii ecologice și promovarea produselor pe bază de plante de-a lungul lanțului valoric.

Acest cadru conceptual inițial reunește bazele teoretice și conceptuale ale VISIONARY, explicând caracterul sistemic al sistemului alimentar și tranzițiile sale către durabilitate, rolul factorilor comportamentali ai actorilor din sectorul alimentar în condiționarea unei astfel de tranziții și interacțiunea dintre cercetare și elaborarea de politici în vederea accelerării. Acest cadru inițial pune bazele "cadrului conceptual fundamentat empiric" care urmează să fie lansat în vara anului 2025. După o analiză preliminară a abordărilor privind tranziția sistemului alimentar către durabilitate și dimensiunea sa comportamentală (în special a agricultorilor și consumatorilor), documentul se concentrează pe două domenii principale: "politici alimentare comportamentale" și "modele de afaceri durabile". În cele din urmă, documentul aprofundează abordarea transdisciplinară a proiectului, bazată pe conceptul și punerea în aplicare a interfețelor știință-politică.