{"id":3992,"date":"2023-03-02T20:33:20","date_gmt":"2023-03-02T19:33:20","guid":{"rendered":"https:\/\/visionary-project.eu\/activitatea-noastra\/studii-de-caz\/consumatori\/"},"modified":"2025-11-03T16:37:57","modified_gmt":"2025-11-03T15:37:57","slug":"consumatori","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/activitatea-noastra\/studii-de-caz\/consumatori\/","title":{"rendered":"Consumatori"},"content":{"rendered":"

[et_pb_section fb_built=”1″ admin_label=”Header” _builder_version=”4.20.0″ _dynamic_attributes=”background_image” background_color=”gcid-6f37a5ab-8dee-4caa-b818-fd4907caa741″ use_background_color_gradient=”on” background_color_gradient_stops=”rgba(255,255,255,0.86) 1%|rgba(255,255,255,0.12) 100%” background_color_gradient_overlays_image=”on” background_image=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF9mZWF0dXJlZF9pbWFnZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImVuYWJsZV9odG1sIjoib2ZmIn19@” parallax=”on” background_enable_mask_style=”on” background_mask_style=”chevrons” background_mask_color=”rgba(255,255,255,0.4)” background_mask_transform=”invert” background_mask_aspect_ratio=”square” background_mask_size=”cover” background_mask_position=”center_right” background_mask_horizontal_offset=”-100%” min_height=”40vh” custom_padding=”0px||||false|false” locked=”off” collapsed=”off” global_colors_info=”{%22gcid-6f37a5ab-8dee-4caa-b818-fd4907caa741%22:%91%22background_color%22%93}”][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” custom_padding=”||3px|||” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.19.3″ _dynamic_attributes=”content” _module_preset=”default” text_font=”||||||||” header_font=”||||||||” background_enable_image=”off” global_colors_info=”{%22gcid-ebdec4e1-99b3-4757-b062-df19783991b8%22:%91%22header_text_color%22%93}”]@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IjxoMT4gU3R1ZGlpIGRlIGNhejogIiwiYWZ0ZXIiOiI8L2gxPiIsImVuYWJsZV9odG1sIjoib2ZmIn19@[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ specialty=”on” _builder_version=”4.19.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”20px|||||” locked=”off” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”2_3″ specialty_columns=”2″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_row_inner _builder_version=”4.20.0″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.19.2″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”][et_pb_text _builder_version=”4.20.0″ _module_preset=”default” custom_padding=”10px||||false|false” global_colors_info=”{}”]<\/p>\n

Modelele de consum alimentar ale europeanului mediu pot fi considerate nesustenabile, cauz\u00e2nd un impact negativ puternic asupra climei, biodiversit\u0103\u021bii, mediului \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii personale. \u00centrebarea central\u0103 este cum s\u0103 se ini\u021bieze \u0219i s\u0103 se sus\u021bin\u0103 o schimbare de comportament la scar\u0103 larg\u0103 \u00een direc\u021bia unui consum alimentar durabil. Acest grup efectueaz\u0103 cercet\u0103ri \u00een r\u00e2ndul consumatorilor din \u0219ase \u021b\u0103ri europene, analiz\u00e2nd urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: Cum poate fi \u00eencurajat consumul de alimente durabile, neutre din punct de vedere climatic \u0219i favorabile biodiversit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul consumatorilor? Ce pot face actorii priva\u021bi din lan\u021bul valoric pentru a cre\u0219te cererea consumatorilor pentru produsele lor durabile? C\u00e2t de eficiente sunt diferitele m\u0103suri de promovare a produselor alimentare durabile \u00een cre\u0219terea \u00eencrederii consumatorilor \u0219i a calit\u0103\u021bii percepute? Datele sunt colectate prin experimente cu consumatorii incluse \u00een sondaje online. Aceste informa\u021bii completeaz\u0103 experimentele de teren efectuate \u00een magazinele cu am\u0103nuntul. <\/p>\n

[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.27.4″ _module_preset=”default” locked=”off”][et_pb_column_inner _builder_version=”4.27.4″ _module_preset=”default” saved_specialty_column_type=”2_3″][et_pb_text admin_label=”Publications” module_id=”news” module_class=”box-underline” _builder_version=”4.27.4″ _module_preset=”default” custom_margin=”||30px||false|false” hover_enabled=”0″ header_font_size_last_edited=”off|desktop” custom_css_free_form=”.box-underline{|| position: relative;|| display: block; \/* sichert die Breite der Box *\/|| padding-bottom: 12px; \/* Platz f\u00fcr die Linie schaffen *\/||}||||.box-underline::after{|| content: %22%22;|| position: absolute;|| left: 0;|| bottom: -10px; \/* direkt unten an der Box *\/|| width: 50%; \/* feste L\u00e4nge *\/|| height: 20px; \/* Dicke *\/|| background: rgba(216,210,204,0.68);|| pointer-events: none;|| z-index: 1; \/* falls etwas dr\u00fcber liegt *\/||}||” global_colors_info=”{%22gcid-ebdec4e1-99b3-4757-b062-df19783991b8%22:%91%22text_text_color%22,%22header_text_color%22,%22header_5_text_color%22,%22header_2_text_color%22,%22text_text_color%22,%22header_text_color%22,%22header_3_text_color%22,%22header_5_text_color%22,%22text_text_color%22,%22header_text_color%22,%22header_3_text_color%22,%22header_5_text_color%22,%22text_text_color%22,%22header_text_color%22,%22header_3_text_color%22,%22header_5_text_color%22,%22text_text_color%22,%22header_text_color%22,%22header_3_text_color%22,%22header_5_text_color%22,%22header_2_text_color%22%93,%22gcid-f0121e14-5457-4055-9bff-c9a8752a2dc5%22:%91%22header_4_text_color%22,%22header_6_text_color%22,%22header_3_text_color%22,%22header_4_text_color%22,%22header_4_text_color%22,%22header_4_text_color%22,%22header_4_text_color%22%93,%22gcid-6f37a5ab-8dee-4caa-b818-fd4907caa741%22:%91%22border_color_bottom%22%93}” sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

Publica\u021bii <\/h2>\n

[\/et_pb_text][et_pb_text admin_label=”Publications-Code” _builder_version=”4.27.4″ _module_preset=”default” custom_margin=”||30px||false|false” hover_enabled=”0″ global_colors_info=”{}” sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

\n
\n\n \n
\n
\n\n
\n\n
\n\n
\n \n Interven\u021bii \u00een supermarketuri pentru promovarea consumului de alimente cu un impact mai redus asupra climei\n <\/a>\n <\/h5>\n\n
\n 24 aprilie 2026\n <\/div>\n\n
\n Acest raport sintetizeaz\u0103 rezultatele a dou\u0103 studii privind interven\u021biile din supermarketuri menite s\u0103 reduc\u0103 amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar. Sistemele alimentare reprezint\u0103 aproximativ o treime din emisiile globale antropogene de gaze cu efect de ser\u0103. Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la...\n <\/div>\n\n
\n \n Read more\n <\/summary>\n\n
\n

Acest raport sintetizeaz\u0103 rezultatele a dou\u0103 studii privind interven\u021biile din supermarketuri menite s\u0103 reduc\u0103 amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar. Sistemele alimentare reprezint\u0103 aproximativ o treime din emisiile globale antropogene de gaze cu efect de ser\u0103. Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d<\/em> recunoa\u0219te necesitatea urgent\u0103 de a reduce amprenta climatic\u0103 a sistemului alimentar european printr-o tranzi\u021bie cuprinz\u0103toare de-a lungul \u00eentregului lan\u021b alimentar, inclusiv prin schimb\u0103ri \u00een alegerile alimentare ale consumatorilor. Sectorul comer\u021bului cu am\u0103nuntul joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een modelarea pie\u021belor \u0219i \u00een influen\u021barea alegerilor alimentare ale consumatorilor, iar Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d<\/em> solicit\u0103 \u00een mod explicit schimb\u0103ri \u00een practicile de distribu\u021bie \u0219i comercializare a alimentelor. <\/p>\n

Obiectivul general al celor dou\u0103 studii empirice prezentate \u00een acest raport a fost acela de a analiza eficacitatea interven\u021biilor din supermarketuri \u00een reducerea impactului consumului alimentar asupra climei, prin schimb\u0103ri \u00een comportamentul consumatorilor \u00een direc\u021bia unor alegeri alimentare mai durabile. Cele dou\u0103 studii au testat o serie de interven\u021bii prin intermediul unui experiment online desf\u0103\u0219urat \u00eentr-un supermarket, integrat \u00eentr-un sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul consumatorilor. Am simulat un mediu realist de supermarket online, oferind un mijloc de a evalua comportamentul gospod\u0103riilor \u00een ceea ce prive\u0219te achizi\u021biile alimentare din diferite categorii de produse. Studiul 1 s-a concentrat pe interven\u021biile comportamentale \u0219i a testat efectele unei interven\u021bii de plasare (adic\u0103 plasarea strategic\u0103 a sortimentelor pe baz\u0103 de plante \u00een sec\u021biunile de carne \u0219i produse lactate), a unei etichete climatice (adic\u0103 o etichet\u0103 de tip \u201esemafor\u201d bazat\u0103 pe emisiilede CO\u2082e<\/sub>) \u0219i a combina\u021biei celor dou\u0103. Studiul a fost realizat \u00een Germania, Danemarca, Spania \u0219i Ungaria, pe un e\u0219antion de N = 7.373 de participan\u021bi. Studiul 2 a testat efectele modific\u0103rilor de pre\u021b (adic\u0103 cre\u0219teri de pre\u021b pentru produsele alimentare cu emisii ridicate \u0219i\/sau sc\u0103deri de pre\u021b pentru produsele alimentare cu emisii reduse), etichetarea climatic\u0103 (adic\u0103 informa\u021bii privind emisiilede CO\u2082e<\/sub>ale produselor alimentare) \u0219i diferite combina\u021bii ale acestor interven\u021bii de tratament. Studiul a fost realizat \u00een Italia, Polonia \u0219i Regatul Unit, pe un e\u0219antion reprezentativ de N = 7 482 de consumatori. <\/p>\n

Studiul 1 privind interven\u021biile comportamentale \u00een supermarketuri din Germania, Danemarca, Spania \u0219i Ungaria a ar\u0103tat c\u0103 amplasarea strategic\u0103 a sortimentelor pe baz\u0103 de plante \u00een sec\u021biunile de carne \u0219i lactate, precum \u0219i introducerea unei etichete climatice pot reduce amprenta de carbon a achizi\u021biilor alimentare, \u00een special atunci c\u00e2nd sunt implementate \u00eempreun\u0103. Eficacitatea interven\u021biilor testate a variat de la o \u021bar\u0103 la alta, iar nu toate efectele au fost semnificative din punct de vedere statistic. \u00cen Germania, Danemarca \u0219i Spania, combinarea interven\u021biei de amplasare cu o etichet\u0103 climatic\u0103 a dus la cea mai mare reducere a emisiilor, cuprins\u0103 \u00eentre \u201313 % \u0219i \u201316 % (\u00een compara\u021bie cu grupul de control). \u00cen Spania \u0219i Danemarca, introducerea unei etichete climatice a avut, de asemenea, un efect semnificativ din punct de vedere statistic. Interven\u021bia privind amplasarea, luat\u0103 separat, a avut un efect semnificativ doar \u00een Danemarca. \u00cen Ungaria, niciuna dintre interven\u021biile testate nu a redus \u00een mod semnificativ impactul asupra climei al achizi\u021biilor de produse alimentare; cu toate acestea, interven\u021bia combinat\u0103 a condus la o reducere semnificativ\u0103 a emisiilor climatice \u00een r\u00e2ndul grupurilor de v\u00e2rst\u0103 mai tinere (p\u00e2n\u0103 la 40 de ani). <\/p>\n

Studiul 2 privind interven\u021biile bazate pe pre\u021b \u0219i pe informare \u00een Italia, Polonia \u0219i Regatul Unit a constatat c\u0103 mecanismele de pre\u021b \u0219i informarea reprezint\u0103 instrumente eficiente pentru reducerea emisiilor generate de comportamentele legate de consumul alimentar. De\u0219i cre\u0219terile de pre\u021b pentru alimentele cu emisii ridicate au avut, \u00een medie, cele mai puternice efecte \u00een ceea ce prive\u0219te reducerea emisiilor (de la \u20134 % la \u20139 %) \u00een toate cele trei \u021b\u0103ri, amploarea efectului celorlalte interven\u021bii a variat de la o \u021bar\u0103 la alta, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 implementarea optim\u0103 poate depinde de contextul specific al fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Reducerile de pre\u021b pentru alimentele cu emisii reduse nu au condus, \u00een sine, la efectul dorit de reducere a impactului asupra climei generat de consumul alimentar, ci au avut, dimpotriv\u0103, un efect nul (Italia) sau chiar pozitiv (Polonia \u0219i Regatul Unit) asupra emisiilor legate de alimenta\u021bie \u2013 cu excep\u021bia cazului \u00een care au fost combinate cu etichetarea climatic\u0103 \u0219i\/sau cu cre\u0219teri de pre\u021b pentru alimentele cu emisii ridicate. Etichetarea climatic\u0103 \u00een sine (f\u0103r\u0103 implementarea modific\u0103rilor de pre\u021b) a generat reduceri semnificative remarcabile ale emisiilor \u00een Polonia \u0219i Regatul Unit, dar s-a dovedit ineficient\u0103 \u00een Italia. Rezultatele din Studiul 2 arat\u0103, de asemenea, c\u0103 este posibil s\u0103 se ob\u021bin\u0103 reduceri echivalente ale emisiilor folosind combina\u021bii diferite de instrumente \u0219i c\u0103 solu\u021biile ar trebui alese cu aten\u021bie \u0219i adaptate \u00een func\u021bie de contextul \u0219i obiectivele fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. <\/p>\n

\u00cen ambele studii, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generat de achizi\u021biile de alimente au fost determinate \u00een principal de sc\u0103derea cantit\u0103\u021bilor achizi\u021bionate de alimente cu emisii ridicate, \u00een special carne de vit\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103. De\u0219i sc\u0103derea medie a cantit\u0103\u021bii achizi\u021bionate din aceste produse a fost relativ modest\u0103, reducerea corespunz\u0103toare a emisiilor de CO\u2082e a fost substan\u021bial\u0103, subliniind faptul c\u0103 chiar \u0219i mici schimb\u0103ri \u00een comportamentul consumatorilor, care s\u0103 \u00eei \u00eendep\u0103rteze de alimentele de origine animal\u0103 cu emisii ridicate, pot genera beneficii climatice semnificative. <\/p>\n

Interven\u021biile testate care promoveaz\u0103 alimentele (pe baz\u0103 de plante) cu emisii reduse de CO\u2082e \u2013 interven\u021bia de plasare din Studiul 1 \u0219i interven\u021bia de reducere a pre\u021bului din Studiul 2 \u2013 au reu\u0219it s\u0103 creasc\u0103 achizi\u021biile acestor produse \u00een toate \u021b\u0103rile, \u00een ambele studii. Este interesant de remarcat c\u0103, atunci c\u00e2nd au fost implementate ca interven\u021bii individuale, \u0219i nu ca parte a unui mix de instrumente care s\u0103 modifice \u0219i aspecte legate de alimentele cu emisii ridicate, aceste m\u0103suri nu au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 \u00een mod semnificativ impactul asupra climei generat de achizi\u021biile de alimente. Consumatorii expu\u0219i la aceste interven\u021bii nu \u0219i-au redus \u00een mod semnificativ consumul de alimente cu emisii ridicate, astfel \u00eenc\u00e2t substituirea dorit\u0103 a alimentelor cu emisii ridicate cu cele cu emisii reduse nu a avut loc. <\/p>\n

Concluziile celor dou\u0103 studii ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri importante cu privire la rolul \u0219i influen\u021ba supermarketurilor \u00een modelarea mediilor alimentare \u00een cadrul c\u0103rora consumatorii \u00ee\u0219i fac alegerile alimentare. Studiile demonstreaz\u0103 c\u0103 m\u0103surile de anvergur\u0103 implementate \u00een supermarketuri au poten\u021bialul de a reduce substan\u021bial amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar \u00een UE, prin orientarea comportamentului consumatorilor c\u0103tre alegeri alimentare mai durabile. Cu toate acestea, de\u0219i sectorul comer\u021bului cu am\u0103nuntul de\u021bine o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 pentru a impulsiona o astfel de schimbare, interesele comerciale ale comercian\u021bilor cu am\u0103nuntul nu sunt neap\u0103rat aliniate la obiectivele de politic\u0103 menite s\u0103 reduc\u0103 impactul asupra climei al consumului alimentar. Prezentul raport urm\u0103re\u0219te s\u0103 informeze \u0219i s\u0103 motiveze p\u0103r\u021bile interesate, at\u00e2t din sectorul privat, c\u00e2t \u0219i din cel public, din sectorul alimentar s\u0103 ac\u021bioneze pe baza acestor concluzii. <\/p>\n

Raportul complet va fi disponibil \u00een cur\u00e2nd.<\/p>\n\n <\/div>\n <\/details>\n\n <\/div>\n\n

\n\n
\n Download<\/a>\n <\/div>\n\n
\n 504.78 KB\n <\/div>\n\n \n Copy link\n <\/span>\n\n <\/div>\n\n <\/div>\n\n
\n \n 236 downloads\n <\/span>\n <\/div>\n\n<\/div><\/div>
\n\n
\n\n
\n\n
\n \n Analize comportamentale privind cererea consumatorilor pentru alimente durabile\n <\/a>\n <\/h5>\n\n
\n 24 aprilie 2026\n <\/div>\n\n
\n Acest raport reune\u0219te date din \u0219apte studii empirice care analizeaz\u0103 modul \u00een care adaptarea mediilor alimentare poate \u00eencuraja un consum alimentar mai durabil. Sistemele alimentare contribuie \u00een mod semnificativ la degradarea mediului, determin\u00e2nd pierderea habitatelor, poluarea apei, declinul...\n <\/div>\n\n
\n \n Read more\n <\/summary>\n\n
\n

Acest raport reune\u0219te date din \u0219apte studii empirice care analizeaz\u0103 modul \u00een care adaptarea mediilor alimentare poate \u00eencuraja un consum alimentar mai durabil. Sistemele alimentare contribuie \u00een mod semnificativ la degradarea mediului, determin\u00e2nd pierderea habitatelor, poluarea apei, declinul biodiversit\u0103\u021bii \u0219i schimb\u0103rile climatice (Crippa et al., 2021). Ca r\u0103spuns la aceast\u0103 situa\u021bie, Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d a Uniunii Europene urm\u0103re\u0219te s\u0103 reduc\u0103 amprenta ecologic\u0103 \u0219i climatic\u0103 a sistemului alimentar prin promovarea unor schimb\u0103ri de-a lungul \u00eentregului lan\u021b valoric, de la produc\u021bie p\u00e2n\u0103 la consum (Comisia European\u0103, 2020). \u00cen cadrul acestei transform\u0103ri, sectorul comer\u021bului cu am\u0103nuntul ocup\u0103 o pozi\u021bie strategic\u0103, deoarece acesta modeleaz\u0103 disponibilitatea produselor, activit\u0103\u021bile de marketing \u0219i contextele de achizi\u021bionare \u0219i, prin urmare, este vizat \u00een mod explicit \u00een apelul strategiei la schimb\u0103ri \u00een practicile de distribu\u021bie \u0219i promovare a alimentelor. <\/p>\n

Cele \u0219apte studii sintetizate \u00een prezentul raport evalueaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de interven\u021bii, \u00een mare parte \u00een cadrul domeniului de activitate al comercian\u021bilor priva\u021bi cu am\u0103nuntul din sectorul alimentar, inclusiv m\u0103suri de arhitectur\u0103 a alegerilor, strategii de stabilire a pre\u021burilor, etichete climatice \u0219i alte instrumente utilizate la punctul de v\u00e2nzare. \u00cen ansamblu, acestea vizeaz\u0103 dou\u0103 obiective generale esen\u021biale pentru tranzi\u021bia c\u0103tre sisteme alimentare mai durabile: <\/p>\n

\u2022 Reducerea impactului asupra climei generat de consumul alimentar prin interven\u021bii la nivelul supermarketurilor (Studiile 1\u20135)
\n\u2022 Promovarea consumului de alimente produse local prin lan\u021buri scurte de aprovizionare (Studiile 6 \u0219i 7)<\/p>\n

Studiile 1 \u0219i 2 au analizat modul \u00een care interven\u021biile din supermarketuri influen\u021beaz\u0103 impactul asupra climei al co\u0219urilor \u00eentregi de cump\u0103r\u0103turi, pe baza unor experimente de sondaj realizate \u00een mai multe \u021b\u0103ri. Studiul 3 s-a concentrat pe substitu\u021bia efectuat\u0103 de consumatori \u00eentre carne \u0219i leguminoase \u00een diferite scenarii de pre\u021buri, utiliz\u00e2nd experimente bazate pe sondaje realizate \u00een Danemarca. Studiile 4 \u0219i 5 au testat strategii promo\u021bionale \u00een magazin menite s\u0103 creasc\u0103 achizi\u021biile de leguminoase prin experimente de teren \u00een supermarketuri func\u021bionale din Spania \u0219i Danemarca. Studiul 6 a evaluat eficacitatea diferitelor mesaje promo\u021bionale \u00een atragerea clien\u021bilor c\u0103tre un magazin agricol din Anglia, \u00een timp ce studiul 7 a explorat percep\u021biile consumatorilor, reac\u021biile emo\u021bionale \u0219i comportamentele de cump\u0103rare legate de pie\u021bele fermierilor din Rom\u00e2nia, pun\u00e2nd accentul pe produsele alimentare locale. <\/p>\n

\u00cen ansamblu, concluziile celor \u0219apte studii demonstreaz\u0103 c\u0103 interven\u021biile comportamentale \u00een mediile de v\u00e2nzare cu am\u0103nuntul a produselor alimentare pot orienta comportamentul de cump\u0103rare al consumatorilor c\u0103tre op\u021biuni mai durabile. Cu toate acestea, efectele individuale ale acestora sunt, de obicei, modeste. Datele sugereaz\u0103 cu t\u0103rie c\u0103 pachetele de interven\u021bii integrate \u2013 \u00een special cele care combin\u0103 m\u0103suri de stabilire a pre\u021burilor, etichetarea climatic\u0103 \u0219i plasarea strategic\u0103 a produselor \u2013 sunt mult mai eficiente dec\u00e2t ac\u021biunile izolate. Prin urmare, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generate de consumul alimentar necesit\u0103 schimb\u0103ri structurale \u00een mediile alimentare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se bazeze exclusiv pe m\u0103suri voluntare sau informative. <\/p>\n

Multe dintre interven\u021biile eficiente identificate se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera opera\u021bional\u0103 a comercian\u021bilor priva\u021bi cu am\u0103nuntul din sectorul alimentar, ceea ce \u00eei pozi\u021bioneaz\u0103 ca facilitatori importan\u021bi ai schimb\u0103rii. \u00cen acela\u0219i timp, aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 de ac\u021biunile comercian\u021bilor cu am\u0103nuntul prezint\u0103 limit\u0103ri din perspectiva politicilor publice. De\u0219i comercian\u021bii cu am\u0103nuntul pot juca un rol-cheie de facilitare, este pu\u021bin probabil ca ace\u0219tia s\u0103 ac\u021bioneze ca principalii factori ai schimb\u0103rii sistemice. Instrumentele de politic\u0103 public\u0103 \u2013 precum reglementarea, stimulentele fiscale \u0219i cerin\u021bele obligatorii de informare \u2013 sunt probabil necesare pentru a alinia mai str\u00e2ns practicile din comer\u021bul cu am\u0103nuntul la obiectivele mai ample de sustenabilitate. <\/p>\n

Raportul complet va fi disponibil \u00een cur\u00e2nd.<\/p>\n\n <\/div>\n <\/details>\n\n <\/div>\n\n

\n\n
\n Download<\/a>\n <\/div>\n\n
\n 480.53 KB\n <\/div>\n\n \n Copy link\n <\/span>\n\n <\/div>\n\n <\/div>\n\n
\n \n 474 downloads\n <\/span>\n <\/div>\n\n<\/div><\/div>
\n\n
\n\n
\n\n
\n \n Comunicarea eficient\u0103 \u00een re\u021belele alimentare alternative: o analiz\u0103 de sintez\u0103 \u0219i implica\u021bii pentru sistemele alimentare din Sco\u021bia\n <\/a>\n <\/h5>\n\n
\n 9 aprilie 2026\n <\/div>\n\n
\n Aceast\u0103 publica\u021bie prezint\u0103 rezultatele unei analize de sintez\u0103 a literaturii academice europene publicate \u00een perioada 2015-2025, cu scopul de a eviden\u021bia cuno\u0219tin\u021bele actuale privind comunicarea eficient\u0103 \u00een re\u021belele alimentare alternative. \u00cen timp ce autorii (Inyang, Hashem \u0219i Prager)...\n <\/div>\n\n
\n \n Read more\n <\/summary>\n\n
\n

Aceast\u0103 publica\u021bie prezint\u0103 rezultatele unei analize de sintez\u0103 a literaturii academice europene publicate \u00een perioada 2015-2025, cu scopul de a eviden\u021bia cuno\u0219tin\u021bele actuale privind comunicarea eficient\u0103 \u00een re\u021belele alimentare alternative. <\/strong>\u00cen timp ce autorii (Inyang, Hashem \u0219i Prager) discut\u0103 implica\u021biile pentru sistemele alimentare sco\u021biene, partenerii proiectului VISIONARY de la Universitatea din Exeter ofer\u0103 un comentariu bazat pe experien\u021ba lor cu lan\u021burile scurte de aprovizionare cu alimente \u0219i re\u021belele alimentare alternative din Anglia. Ace\u0219tia au colaborat \u00eendeaproape cu un centru local de distribu\u021bie alimentar\u0103, Tamar Grow Local (TGL), care este gestionat de un grup de personal (echivalentul a 4 angaja\u021bi cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103) \u0219i 10 voluntari permanen\u021bi. <\/p>\n

TGL este pe deplin con\u0219tient\u0103 de faptul c\u0103 o comunicare eficient\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een consolidarea \u00eencrederii consumatorilor, a loialit\u0103\u021bii acestora \u0219i a particip\u0103rii lor sus\u021binute la AFN. Compania recurge la povestiri, autenticitate \u0219i actualiz\u0103ri periodice prin contact direct \u0219i re\u021belele sociale, fiind con\u0219tient\u0103 de eficacitatea acestor metode. Contactul periodic are loc, de regul\u0103, \u00een principal cu ocazia distribuirii pachetelor alimentare c\u0103tre clien\u021bi. <\/p>\n

Cele dou\u0103 concluzii care au avut cea mai mare relevan\u021b\u0103 pentru cazul TGL sunt constr\u00e2ngerile specifice legate de resurse cu care se confrunt\u0103 AFN-urile \u0219i utilizarea insuficient\u0103 a mesajelor referitoare la pre\u021burile echitabile \u0219i la con\u021binutul educa\u021bional.<\/p>\n

Constr\u00e2ngerile legate de resurse limiteaz\u0103 impactul strategiilor de comunicare<\/strong><\/p>\n