{"id":11613,"date":"2026-04-24T10:16:34","date_gmt":"2026-04-24T08:16:34","guid":{"rendered":"https:\/\/visionary-project.eu\/download\/report-supermarket-interventions-for-promoting-food-consumption-with-lower-climate-impacts\/"},"modified":"2026-09-01T17:18:42","modified_gmt":"2026-09-01T15:18:42","slug":"report-supermarket-interventions-for-promoting-food-consumption-with-lower-climate-impacts","status":"publish","type":"wpdmpro","link":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/download\/report-supermarket-interventions-for-promoting-food-consumption-with-lower-climate-impacts\/","title":{"rendered":"Interven\u021bii \u00een supermarketuri pentru promovarea consumului de alimente cu un impact mai redus asupra climei"},"content":{"rendered":"<p>Acest raport sintetizeaz\u0103 rezultatele a dou\u0103 studii privind interven\u021biile din supermarketuri menite s\u0103 reduc\u0103 amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar. Sistemele alimentare reprezint\u0103 aproximativ o treime din emisiile globale antropogene de gaze cu efect de ser\u0103. <em>Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d<\/em> recunoa\u0219te necesitatea urgent\u0103 de a reduce amprenta climatic\u0103 a sistemului alimentar european printr-o tranzi\u021bie cuprinz\u0103toare de-a lungul \u00eentregului lan\u021b alimentar, inclusiv prin schimb\u0103ri \u00een alegerile alimentare ale consumatorilor. Sectorul comer\u021bului cu am\u0103nuntul joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een modelarea pie\u021belor \u0219i \u00een influen\u021barea alegerilor alimentare ale consumatorilor, iar <em>Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d<\/em> solicit\u0103 \u00een mod explicit schimb\u0103ri \u00een practicile de distribu\u021bie \u0219i comercializare a alimentelor.   <\/p>\n<p>Obiectivul general al celor dou\u0103 studii empirice prezentate \u00een acest raport a fost acela de a analiza eficacitatea interven\u021biilor din supermarketuri \u00een reducerea impactului consumului alimentar asupra climei, prin schimb\u0103ri \u00een comportamentul consumatorilor \u00een direc\u021bia unor alegeri alimentare mai durabile. Cele dou\u0103 studii au testat o serie de interven\u021bii prin intermediul unui experiment online desf\u0103\u0219urat \u00eentr-un supermarket, integrat \u00eentr-un sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul consumatorilor. Am simulat un mediu realist de supermarket online, oferind un mijloc de a evalua comportamentul gospod\u0103riilor \u00een ceea ce prive\u0219te achizi\u021biile alimentare din diferite categorii de produse. Studiul 1 s-a concentrat pe interven\u021biile comportamentale \u0219i a testat efectele unei interven\u021bii de plasare (adic\u0103 plasarea strategic\u0103 a sortimentelor pe baz\u0103 de plante \u00een sec\u021biunile de carne \u0219i produse lactate), a unei etichete climatice (adic\u0103 o etichet\u0103 de tip \u201esemafor\u201d bazat\u0103 pe emisiile<sub>de CO\u2082e<\/sub>) \u0219i a combina\u021biei celor dou\u0103. Studiul a fost realizat \u00een Germania, Danemarca, Spania \u0219i Ungaria, pe un e\u0219antion de N = 7.373 de participan\u021bi. Studiul 2 a testat efectele modific\u0103rilor de pre\u021b (adic\u0103 cre\u0219teri de pre\u021b pentru produsele alimentare cu emisii ridicate \u0219i\/sau sc\u0103deri de pre\u021b pentru produsele alimentare cu emisii reduse), etichetarea climatic\u0103 (adic\u0103 informa\u021bii privind emisiile<sub>de CO\u2082e<\/sub>ale produselor alimentare) \u0219i diferite combina\u021bii ale acestor interven\u021bii de tratament. Studiul a fost realizat \u00een Italia, Polonia \u0219i Regatul Unit, pe un e\u0219antion reprezentativ de N = 7 482 de consumatori.      <\/p>\n<p>Studiul 1 privind interven\u021biile comportamentale \u00een supermarketuri din Germania, Danemarca, Spania \u0219i Ungaria a ar\u0103tat c\u0103 amplasarea strategic\u0103 a sortimentelor pe baz\u0103 de plante \u00een sec\u021biunile de carne \u0219i lactate, precum \u0219i introducerea unei etichete climatice pot reduce amprenta de carbon a achizi\u021biilor alimentare, \u00een special atunci c\u00e2nd sunt implementate \u00eempreun\u0103. Eficacitatea interven\u021biilor testate a variat de la o \u021bar\u0103 la alta, iar nu toate efectele au fost semnificative din punct de vedere statistic. \u00cen Germania, Danemarca \u0219i Spania, combinarea interven\u021biei de amplasare cu o etichet\u0103 climatic\u0103 a dus la cea mai mare reducere a emisiilor, cuprins\u0103 \u00eentre \u201313 % \u0219i \u201316 % (\u00een compara\u021bie cu grupul de control). \u00cen Spania \u0219i Danemarca, introducerea unei etichete climatice a avut, de asemenea, un efect semnificativ din punct de vedere statistic. Interven\u021bia privind amplasarea, luat\u0103 separat, a avut un efect semnificativ doar \u00een Danemarca. \u00cen Ungaria, niciuna dintre interven\u021biile testate nu a redus \u00een mod semnificativ impactul asupra climei al achizi\u021biilor de produse alimentare; cu toate acestea, interven\u021bia combinat\u0103 a condus la o reducere semnificativ\u0103 a emisiilor climatice \u00een r\u00e2ndul grupurilor de v\u00e2rst\u0103 mai tinere (p\u00e2n\u0103 la 40 de ani).     <\/p>\n<p>Studiul 2 privind interven\u021biile bazate pe pre\u021b \u0219i pe informare \u00een Italia, Polonia \u0219i Regatul Unit a constatat c\u0103 mecanismele de pre\u021b \u0219i informarea reprezint\u0103 instrumente eficiente pentru reducerea emisiilor generate de comportamentele legate de consumul alimentar. De\u0219i cre\u0219terile de pre\u021b pentru alimentele cu emisii ridicate au avut, \u00een medie, cele mai puternice efecte \u00een ceea ce prive\u0219te reducerea emisiilor (de la \u20134 % la \u20139 %) \u00een toate cele trei \u021b\u0103ri, amploarea efectului celorlalte interven\u021bii a variat de la o \u021bar\u0103 la alta, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 implementarea optim\u0103 poate depinde de contextul specific al fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Reducerile de pre\u021b pentru alimentele cu emisii reduse nu au condus, \u00een sine, la efectul dorit de reducere a impactului asupra climei generat de consumul alimentar, ci au avut, dimpotriv\u0103, un efect nul (Italia) sau chiar pozitiv (Polonia \u0219i Regatul Unit) asupra emisiilor legate de alimenta\u021bie \u2013 cu excep\u021bia cazului \u00een care au fost combinate cu etichetarea climatic\u0103 \u0219i\/sau cu cre\u0219teri de pre\u021b pentru alimentele cu emisii ridicate. Etichetarea climatic\u0103 \u00een sine (f\u0103r\u0103 implementarea modific\u0103rilor de pre\u021b) a generat reduceri semnificative remarcabile ale emisiilor \u00een Polonia \u0219i Regatul Unit, dar s-a dovedit ineficient\u0103 \u00een Italia. Rezultatele din Studiul 2 arat\u0103, de asemenea, c\u0103 este posibil s\u0103 se ob\u021bin\u0103 reduceri echivalente ale emisiilor folosind combina\u021bii diferite de instrumente \u0219i c\u0103 solu\u021biile ar trebui alese cu aten\u021bie \u0219i adaptate \u00een func\u021bie de contextul \u0219i obiectivele fiec\u0103rei \u021b\u0103ri.    <\/p>\n<p>\u00cen ambele studii, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generat de achizi\u021biile de alimente au fost determinate \u00een principal de sc\u0103derea cantit\u0103\u021bilor achizi\u021bionate de alimente cu emisii ridicate, \u00een special carne de vit\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103. De\u0219i sc\u0103derea medie a cantit\u0103\u021bii achizi\u021bionate din aceste produse a fost relativ modest\u0103, reducerea corespunz\u0103toare a emisiilor de CO\u2082e a fost substan\u021bial\u0103, subliniind faptul c\u0103 chiar \u0219i mici schimb\u0103ri \u00een comportamentul consumatorilor, care s\u0103 \u00eei \u00eendep\u0103rteze de alimentele de origine animal\u0103 cu emisii ridicate, pot genera beneficii climatice semnificative. <\/p>\n<p>Interven\u021biile testate care promoveaz\u0103 alimentele (pe baz\u0103 de plante) cu emisii reduse de CO\u2082e \u2013 interven\u021bia de plasare din Studiul 1 \u0219i interven\u021bia de reducere a pre\u021bului din Studiul 2 \u2013 au reu\u0219it s\u0103 creasc\u0103 achizi\u021biile acestor produse \u00een toate \u021b\u0103rile, \u00een ambele studii. Este interesant de remarcat c\u0103, atunci c\u00e2nd au fost implementate ca interven\u021bii individuale, \u0219i nu ca parte a unui mix de instrumente care s\u0103 modifice \u0219i aspecte legate de alimentele cu emisii ridicate, aceste m\u0103suri nu au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 \u00een mod semnificativ impactul asupra climei generat de achizi\u021biile de alimente. Consumatorii expu\u0219i la aceste interven\u021bii nu \u0219i-au redus \u00een mod semnificativ consumul de alimente cu emisii ridicate, astfel \u00eenc\u00e2t substituirea dorit\u0103 a alimentelor cu emisii ridicate cu cele cu emisii reduse nu a avut loc.  <\/p>\n<p>Concluziile celor dou\u0103 studii ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri importante cu privire la rolul \u0219i influen\u021ba supermarketurilor \u00een modelarea mediilor alimentare \u00een cadrul c\u0103rora consumatorii \u00ee\u0219i fac alegerile alimentare. Studiile demonstreaz\u0103 c\u0103 m\u0103surile de anvergur\u0103 implementate \u00een supermarketuri au poten\u021bialul de a reduce substan\u021bial amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar \u00een UE, prin orientarea comportamentului consumatorilor c\u0103tre alegeri alimentare mai durabile. Cu toate acestea, de\u0219i sectorul comer\u021bului cu am\u0103nuntul de\u021bine o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 pentru a impulsiona o astfel de schimbare, interesele comerciale ale comercian\u021bilor cu am\u0103nuntul nu sunt neap\u0103rat aliniate la obiectivele de politic\u0103 menite s\u0103 reduc\u0103 impactul asupra climei al consumului alimentar. Prezentul raport urm\u0103re\u0219te s\u0103 informeze \u0219i s\u0103 motiveze p\u0103r\u021bile interesate, at\u00e2t din sectorul privat, c\u00e2t \u0219i din cel public, din sectorul alimentar s\u0103 ac\u021bioneze pe baza acestor concluzii.   <\/p>\n<p>Raportul complet va fi disponibil \u00een cur\u00e2nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acest raport sintetizeaz\u0103 rezultatele a dou\u0103 studii privind interven\u021biile din supermarketuri menite s\u0103 reduc\u0103 amprenta climatic\u0103 a consumului alimentar. Sistemele alimentare reprezint\u0103 aproximativ o treime din emisiile globale antropogene de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","__wpdm_changelog":[]},"wpdmcategory":[199,193,192,194,201,200,198],"wpdmtag":[],"class_list":["post-11613","wpdmpro","type-wpdmpro","status-publish","hentry","wpdmcategory-consumers","wpdmcategory-for-policy-stakeholders","wpdmcategory-for-practitioners","wpdmcategory-for-scientists","wpdmcategory-plant-based-protein","wpdmcategory-retailers","wpdmcategory-value-chain"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wpdmpro\/11613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wpdmpro"}],"about":[{"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/wpdmpro"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11613"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"wpdmcategory","embeddable":true,"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wpdmcategory?post=11613"},{"taxonomy":"wpdmtag","embeddable":true,"href":"https:\/\/visionary-project.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wpdmtag?post=11613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}