- Version
- Download 388
- File Size 480.53 KB
- File Count 1
- Create Date 24 aprilie 2026
- Last Updated 1 septembrie 2026
Analize comportamentale privind cererea consumatorilor pentru alimente durabile
Acest raport reunește date din șapte studii empirice care analizează modul în care adaptarea mediilor alimentare poate încuraja un consum alimentar mai durabil. Sistemele alimentare contribuie în mod semnificativ la degradarea mediului, determinând pierderea habitatelor, poluarea apei, declinul biodiversității și schimbările climatice (Crippa et al., 2021). Ca răspuns la această situație, Strategia „De la fermă la consumator” a Uniunii Europene urmărește să reducă amprenta ecologică și climatică a sistemului alimentar prin promovarea unor schimbări de-a lungul întregului lanț valoric, de la producție până la consum (Comisia Europeană, 2020). În cadrul acestei transformări, sectorul comerțului cu amănuntul ocupă o poziție strategică, deoarece acesta modelează disponibilitatea produselor, activitățile de marketing și contextele de achiziționare și, prin urmare, este vizat în mod explicit în apelul strategiei la schimbări în practicile de distribuție și promovare a alimentelor.
Cele șapte studii sintetizate în prezentul raport evaluează o gamă largă de intervenții, în mare parte în cadrul domeniului de activitate al comercianților privați cu amănuntul din sectorul alimentar, inclusiv măsuri de arhitectură a alegerilor, strategii de stabilire a prețurilor, etichete climatice și alte instrumente utilizate la punctul de vânzare. În ansamblu, acestea vizează două obiective generale esențiale pentru tranziția către sisteme alimentare mai durabile:
• Reducerea impactului asupra climei generat de consumul alimentar prin intervenții la nivelul supermarketurilor (Studiile 1–5)
• Promovarea consumului de alimente produse local prin lanțuri scurte de aprovizionare (Studiile 6 și 7)
Studiile 1 și 2 au analizat modul în care intervențiile din supermarketuri influențează impactul asupra climei al coșurilor întregi de cumpărături, pe baza unor experimente de sondaj realizate în mai multe țări. Studiul 3 s-a concentrat pe substituția efectuată de consumatori între carne și leguminoase în diferite scenarii de prețuri, utilizând experimente bazate pe sondaje realizate în Danemarca. Studiile 4 și 5 au testat strategii promoționale în magazin menite să crească achizițiile de leguminoase prin experimente de teren în supermarketuri funcționale din Spania și Danemarca. Studiul 6 a evaluat eficacitatea diferitelor mesaje promoționale în atragerea clienților către un magazin agricol din Anglia, în timp ce studiul 7 a explorat percepțiile consumatorilor, reacțiile emoționale și comportamentele de cumpărare legate de piețele fermierilor din România, punând accentul pe produsele alimentare locale.
În ansamblu, concluziile celor șapte studii demonstrează că intervențiile comportamentale în mediile de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare pot orienta comportamentul de cumpărare al consumatorilor către opțiuni mai durabile. Cu toate acestea, efectele individuale ale acestora sunt, de obicei, modeste. Datele sugerează cu tărie că pachetele de intervenții integrate – în special cele care combină măsuri de stabilire a prețurilor, etichetarea climatică și plasarea strategică a produselor – sunt mult mai eficiente decât acțiunile izolate. Prin urmare, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generate de consumul alimentar necesită schimbări structurale în mediile alimentare, mai degrabă decât să se bazeze exclusiv pe măsuri voluntare sau informative.
Multe dintre intervențiile eficiente identificate se încadrează în sfera operațională a comercianților privați cu amănuntul din sectorul alimentar, ceea ce îi poziționează ca facilitatori importanți ai schimbării. În același timp, această dependență de acțiunile comercianților cu amănuntul prezintă limitări din perspectiva politicilor publice. Deși comercianții cu amănuntul pot juca un rol-cheie de facilitare, este puțin probabil ca aceștia să acționeze ca principalii factori ai schimbării sistemice. Instrumentele de politică publică – precum reglementarea, stimulentele fiscale și cerințele obligatorii de informare – sunt probabil necesare pentru a alinia mai strâns practicile din comerțul cu amănuntul la obiectivele mai ample de sustenabilitate.
Raportul complet va fi disponibil în curând.
