Studii de caz: Consumatori

Acest raport sintetizează rezultatele a două studii privind intervențiile din supermarketuri menite să reducă amprenta climatică a consumului alimentar. Sistemele alimentare reprezintă aproximativ o treime din emisiile globale antropogene de gaze cu efect de seră. Strategia „De la fermă la consumator” recunoaște necesitatea urgentă de a reduce amprenta climatică a sistemului alimentar european printr-o tranziție cuprinzătoare de-a lungul întregului lanț alimentar, inclusiv prin schimbări în alegerile alimentare ale consumatorilor. Sectorul comerțului cu amănuntul joacă un rol esențial în modelarea piețelor și în influențarea alegerilor alimentare ale consumatorilor, iar Strategia „De la fermă la consumator” solicită în mod explicit schimbări în practicile de distribuție și comercializare a alimentelor.

Obiectivul general al celor două studii empirice prezentate în acest raport a fost acela de a analiza eficacitatea intervențiilor din supermarketuri în reducerea impactului consumului alimentar asupra climei, prin schimbări în comportamentul consumatorilor în direcția unor alegeri alimentare mai durabile. Cele două studii au testat o serie de intervenții prin intermediul unui experiment online desfășurat într-un supermarket, integrat într-un sondaj realizat în rândul consumatorilor. Am simulat un mediu realist de supermarket online, oferind un mijloc de a evalua comportamentul gospodăriilor în ceea ce privește achizițiile alimentare din diferite categorii de produse. Studiul 1 s-a concentrat pe intervențiile comportamentale și a testat efectele unei intervenții de plasare (adică plasarea strategică a sortimentelor pe bază de plante în secțiunile de carne și produse lactate), a unei etichete climatice (adică o etichetă de tip „semafor” bazată pe emisiile_{de CO₂e}) și a combinației celor două. Studiul a fost realizat în Germania, Danemarca, Spania și Ungaria, pe un eșantion de N = 7.373 de participanți. Studiul 2 a testat efectele modificărilor de preț (adică creșteri de preț pentru produsele alimentare cu emisii ridicate și/sau scăderi de preț pentru produsele alimentare cu emisii reduse), etichetarea climatică (adică informații privind emisiile_{de CO₂e}ale produselor alimentare) și diferite combinații ale acestor intervenții de tratament. Studiul a fost realizat în Italia, Polonia și Regatul Unit, pe un eșantion reprezentativ de N = 7 482 de consumatori.

Studiul 1 privind intervențiile comportamentale în supermarketuri din Germania, Danemarca, Spania și Ungaria a arătat că amplasarea strategică a sortimentelor pe bază de plante în secțiunile de carne și lactate, precum și introducerea unei etichete climatice pot reduce amprenta de carbon a achizițiilor alimentare, în special atunci când sunt implementate împreună. Eficacitatea intervențiilor testate a variat de la o țară la alta, iar nu toate efectele au fost semnificative din punct de vedere statistic. În Germania, Danemarca și Spania, combinarea intervenției de amplasare cu o etichetă climatică a dus la cea mai mare reducere a emisiilor, cuprinsă între –13 % și –16 % (în comparație cu grupul de control). În Spania și Danemarca, introducerea unei etichete climatice a avut, de asemenea, un efect semnificativ din punct de vedere statistic. Intervenția privind amplasarea, luată separat, a avut un efect semnificativ doar în Danemarca. În Ungaria, niciuna dintre intervențiile testate nu a redus în mod semnificativ impactul asupra climei al achizițiilor de produse alimentare; cu toate acestea, intervenția combinată a condus la o reducere semnificativă a emisiilor climatice în rândul grupurilor de vârstă mai tinere (până la 40 de ani).

Studiul 2 privind intervențiile bazate pe preț și pe informare în Italia, Polonia și Regatul Unit a constatat că mecanismele de preț și informarea reprezintă instrumente eficiente pentru reducerea emisiilor generate de comportamentele legate de consumul alimentar. Deși creșterile de preț pentru alimentele cu emisii ridicate au avut, în medie, cele mai puternice efecte în ceea ce privește reducerea emisiilor (de la –4 % la –9 %) în toate cele trei țări, amploarea efectului celorlalte intervenții a variat de la o țară la alta, ceea ce sugerează că implementarea optimă poate depinde de contextul specific al fiecărei țări. Reducerile de preț pentru alimentele cu emisii reduse nu au condus, în sine, la efectul dorit de reducere a impactului asupra climei generat de consumul alimentar, ci au avut, dimpotrivă, un efect nul (Italia) sau chiar pozitiv (Polonia și Regatul Unit) asupra emisiilor legate de alimentație – cu excepția cazului în care au fost combinate cu etichetarea climatică și/sau cu creșteri de preț pentru alimentele cu emisii ridicate. Etichetarea climatică în sine (fără implementarea modificărilor de preț) a generat reduceri semnificative remarcabile ale emisiilor în Polonia și Regatul Unit, dar s-a dovedit ineficientă în Italia. Rezultatele din Studiul 2 arată, de asemenea, că este posibil să se obțină reduceri echivalente ale emisiilor folosind combinații diferite de instrumente și că soluțiile ar trebui alese cu atenție și adaptate în funcție de contextul și obiectivele fiecărei țări.

În ambele studii, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generat de achizițiile de alimente au fost determinate în principal de scăderea cantităților achiziționate de alimente cu emisii ridicate, în special carne de vită și brânză. Deși scăderea medie a cantității achiziționate din aceste produse a fost relativ modestă, reducerea corespunzătoare a emisiilor de CO₂e a fost substanțială, subliniind faptul că chiar și mici schimbări în comportamentul consumatorilor, care să îi îndepărteze de alimentele de origine animală cu emisii ridicate, pot genera beneficii climatice semnificative.

Intervențiile testate care promovează alimentele (pe bază de plante) cu emisii reduse de CO₂e – intervenția de plasare din Studiul 1 și intervenția de reducere a prețului din Studiul 2 – au reușit să crească achizițiile acestor produse în toate țările, în ambele studii. Este interesant de remarcat că, atunci când au fost implementate ca intervenții individuale, și nu ca parte a unui mix de instrumente care să modifice și aspecte legate de alimentele cu emisii ridicate, aceste măsuri nu au reușit să reducă în mod semnificativ impactul asupra climei generat de achizițiile de alimente. Consumatorii expuși la aceste intervenții nu și-au redus în mod semnificativ consumul de alimente cu emisii ridicate, astfel încât substituirea dorită a alimentelor cu emisii ridicate cu cele cu emisii reduse nu a avut loc.

Concluziile celor două studii ridică întrebări importante cu privire la rolul și influența supermarketurilor în modelarea mediilor alimentare în cadrul cărora consumatorii își fac alegerile alimentare. Studiile demonstrează că măsurile de anvergură implementate în supermarketuri au potențialul de a reduce substanțial amprenta climatică a consumului alimentar în UE, prin orientarea comportamentului consumatorilor către alegeri alimentare mai durabile. Cu toate acestea, deși sectorul comerțului cu amănuntul deține o influență semnificativă pentru a impulsiona o astfel de schimbare, interesele comerciale ale comercianților cu amănuntul nu sunt neapărat aliniate la obiectivele de politică menite să reducă impactul asupra climei al consumului alimentar. Prezentul raport urmărește să informeze și să motiveze părțile interesate, atât din sectorul privat, cât și din cel public, din sectorul alimentar să acționeze pe baza acestor concluzii.

Raportul complet va fi disponibil în curând.

Acest raport reunește date din șapte studii empirice care analizează modul în care adaptarea mediilor alimentare poate încuraja un consum alimentar mai durabil. Sistemele alimentare contribuie în mod semnificativ la degradarea mediului, determinând pierderea habitatelor, poluarea apei, declinul biodiversității și schimbările climatice (Crippa et al., 2021). Ca răspuns la această situație, Strategia „De la fermă la consumator” a Uniunii Europene urmărește să reducă amprenta ecologică și climatică a sistemului alimentar prin promovarea unor schimbări de-a lungul întregului lanț valoric, de la producție până la consum (Comisia Europeană, 2020). În cadrul acestei transformări, sectorul comerțului cu amănuntul ocupă o poziție strategică, deoarece acesta modelează disponibilitatea produselor, activitățile de marketing și contextele de achiziționare și, prin urmare, este vizat în mod explicit în apelul strategiei la schimbări în practicile de distribuție și promovare a alimentelor.

Cele șapte studii sintetizate în prezentul raport evaluează o gamă largă de intervenții, în mare parte în cadrul domeniului de activitate al comercianților privați cu amănuntul din sectorul alimentar, inclusiv măsuri de arhitectură a alegerilor, strategii de stabilire a prețurilor, etichete climatice și alte instrumente utilizate la punctul de vânzare. În ansamblu, acestea vizează două obiective generale esențiale pentru tranziția către sisteme alimentare mai durabile:

• Reducerea impactului asupra climei generat de consumul alimentar prin intervenții la nivelul supermarketurilor (Studiile 1–5)
• Promovarea consumului de alimente produse local prin lanțuri scurte de aprovizionare (Studiile 6 și 7)

Studiile 1 și 2 au analizat modul în care intervențiile din supermarketuri influențează impactul asupra climei al coșurilor întregi de cumpărături, pe baza unor experimente de sondaj realizate în mai multe țări. Studiul 3 s-a concentrat pe substituția efectuată de consumatori între carne și leguminoase în diferite scenarii de prețuri, utilizând experimente bazate pe sondaje realizate în Danemarca. Studiile 4 și 5 au testat strategii promoționale în magazin menite să crească achizițiile de leguminoase prin experimente de teren în supermarketuri funcționale din Spania și Danemarca. Studiul 6 a evaluat eficacitatea diferitelor mesaje promoționale în atragerea clienților către un magazin agricol din Anglia, în timp ce studiul 7 a explorat percepțiile consumatorilor, reacțiile emoționale și comportamentele de cumpărare legate de piețele fermierilor din România, punând accentul pe produsele alimentare locale.

În ansamblu, concluziile celor șapte studii demonstrează că intervențiile comportamentale în mediile de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare pot orienta comportamentul de cumpărare al consumatorilor către opțiuni mai durabile. Cu toate acestea, efectele individuale ale acestora sunt, de obicei, modeste. Datele sugerează cu tărie că pachetele de intervenții integrate – în special cele care combină măsuri de stabilire a prețurilor, etichetarea climatică și plasarea strategică a produselor – sunt mult mai eficiente decât acțiunile izolate. Prin urmare, reducerile semnificative ale impactului asupra climei generate de consumul alimentar necesită schimbări structurale în mediile alimentare, mai degrabă decât să se bazeze exclusiv pe măsuri voluntare sau informative.

Multe dintre intervențiile eficiente identificate se încadrează în sfera operațională a comercianților privați cu amănuntul din sectorul alimentar, ceea ce îi poziționează ca facilitatori importanți ai schimbării. În același timp, această dependență de acțiunile comercianților cu amănuntul prezintă limitări din perspectiva politicilor publice. Deși comercianții cu amănuntul pot juca un rol-cheie de facilitare, este puțin probabil ca aceștia să acționeze ca principalii factori ai schimbării sistemice. Instrumentele de politică publică – precum reglementarea, stimulentele fiscale și cerințele obligatorii de informare – sunt probabil necesare pentru a alinia mai strâns practicile din comerțul cu amănuntul la obiectivele mai ample de sustenabilitate.

Raportul complet va fi disponibil în curând.

Această publicație prezintă rezultatele unei analize de sinteză a literaturii academice europene publicate în perioada 2015-2025, cu scopul de a evidenția cunoștințele actuale privind comunicarea eficientă în rețelele alimentare alternative. În timp ce autorii (Inyang, Hashem și Prager) discută implicațiile pentru sistemele alimentare scoțiene, partenerii proiectului VISIONARY de la Universitatea din Exeter oferă un comentariu bazat pe experiența lor cu lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente și rețelele alimentare alternative din Anglia. Aceștia au colaborat îndeaproape cu un centru local de distribuție alimentară, Tamar Grow Local (TGL), care este gestionat de un grup de personal (echivalentul a 4 angajați cu normă întreagă) și 10 voluntari permanenți.

TGL este pe deplin conștientă de faptul că o comunicare eficientă joacă un rol esențial în consolidarea încrederii consumatorilor, a loialității acestora și a participării lor susținute la AFN. Compania recurge la povestiri, autenticitate și actualizări periodice prin contact direct și rețelele sociale, fiind conștientă de eficacitatea acestor metode. Contactul periodic are loc, de regulă, în principal cu ocazia distribuirii pachetelor alimentare către clienți.

Cele două concluzii care au avut cea mai mare relevanță pentru cazul TGL sunt constrângerile specifice legate de resurse cu care se confruntă AFN-urile și utilizarea insuficientă a mesajelor referitoare la prețurile echitabile și la conținutul educațional.

Constrângerile legate de resurse limitează impactul strategiilor de comunicare

• Limitările de resurse afectează capacitatea TGL de a valorifica pe deplin rețelele sociale ca strategie de comunicare digitală. Producătorii și managerii TGL nu dispun de timpul necesar pentru a) urma cursuri de alfabetizare digitală, povestire și utilizare a rețelelor sociale, dar și b) pentru a se implica în mod constant. Timpul este resursa limitată.
• Limitările de resurse reprezintă, de asemenea, factorul limitativ în ceea ce privește implicarea consumatorilor în co-crearea narațiunilor. TGL nu face acest lucru în prezent. Deși recunosc valoarea acestei abordări, coordonarea consumatorilor necesită resurse considerabile, iar aceste resurse nu sunt disponibile în prezent.
• TGL este foarte interesată să valorifice integrarea unor instrumente de evaluare de bază pentru a analiza eficacitatea mesajelor și a fundamenta strategiile viitoare. Reprezentanții organizației sunt conștienți că acest lucru este esențial pentru a sprijini procesul de învățare continuă și optimizarea strategiilor de comunicare. Așadar, nu le lipsește atenția acordată rezultatelor măsurabile în sine, dar, din nou, constrângerile de timp le limitează capacitatea de a evalua datele.

Mesajele trebuie să pună accentul pe aspecte economice și echitabile

• Mesajele referitoare la prețuri echitabile pentru producători și la dezvoltarea economică locală nu au ocupat un loc prea important în literatura de specialitate analizată. Totuși, tocmai acest aspect este cel mai important pentru clienții TGL: sprijinirea viabilității economice a familiilor de fermieri locali. Clienții nu agreează ceea ce este perceput ca o relație de exploatare între supermarketuri și producătorii primari. Prin urmare, este esențial ca prețurile echitabile să ocupe un loc central în mesajele de marketing ale AFN.
• Cunoașterea clienților este importantă și dintr-un alt motiv: clientul mediu al TGL are peste 50 de ani, iar baza de clienți a companiei se bazează pe canale tradiționale de comunicare, precum e-mailul, buletinele informative și telefonul. Prin urmare, este esențial să se asigure accesibilitatea numerelor de telefon și a adreselor de e-mail ale clienților, putând fi luată în considerare și utilizarea unor liste de distribuție segmentate.
• La fel ca în cazul AFN-urilor din literatura de specialitate analizată, comunicarea TGL nu pune un accent deosebit pe mesajele educative. Ar trebui să acorde o mai mare importanță acestui aspect, având în vedere dovezile conform cărora mesajele educative referitoare la valorile fundamentale stimulează fidelizarea pe termen lung a consumatorilor și încurajează implicarea acestora, creând astfel o comunitate de susținători.

Prezentul raport (Rezultatul 2.2) se bazează pe cadrul conceptual și analitic inițial al proiectului VISIONARY și își propune să prezinte modul în care studiile de caz selectate în cadrul proiectului VISIONARY se completează reciproc pentru a aborda obiectivele-cheie ale proiectului. Raportul își propune să prezinte pe scurt fundamentele teoretice ale activității noastre și să descrie abordarea adoptată în studiile de caz.

Prezentul studiu (Rezultatul 2.1) constă într-o analiză sistematică a literaturii de specialitate, menită să identifice factorii determinanți și barierele, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra factorilor care determină schimbarea comportamentală și asupra relevanței acestora pentru anumiți actori din sistemul alimentar și din anumite lanțuri valorice. Acest lucru a fost realizat prin efectuarea unei analize-umbrelă a analizelor sistematice și structurate ale literaturii de specialitate, realizate în legătură cu aspectele comportamentale ale tranziției către sustenabilitate în sistemele alimentare. Această analiză a dus la o cartografiere sistematică a factorilor care influențează schimbarea comportamentală a actorilor din sistemul alimentar (așa-numitele analize „360°”) și la o sinteză narativă a recomandărilor formulate în analizele selectate.

Descoperiți toate informațiile esențiale despre VISIONARY dintr-o singură privire.