Interfețe-Știință-Politică
Rețeaua de platforme participative multi-actor
Un element cheie al metodologiei VISIONARY este dezvoltarea unei rețele de platforme participative cu mai mulți actori, care va însoți și va sprijini activitatea de cercetare desfășurată în fiecare țară parteneră.
Am descris aceste platforme ca fiind interfețe știință-politică („science-polici interfaces – SPIs) și ele reunesc actori relevanți din sistemul alimentar (sectorul public și privat) la nivel local, regional și național pentru:
- să sprijine analiza și contextualizarea sistemelor agro-alimentare studiate;
- să informeze cu privire la ceea ce se testează în cadrul experimentelor privind politicile și lanțul valoric și;
- să contribuie la interpretarea rezultatelor acestei experimentări în vederea conceperii unor intervenții politice noi și inovatoare și a unor modele de afaceri pentru adoptarea unor sisteme de producție alimentară mai neutre din punct de vedere climatic și mai sustenabile.
Există în total 16 SPI – câte două în fiecare țară parteneră. Eficacitatea SPI este sporită prin activități specifice de consolidare a capacităților pentru toți participanții, cu un accent deosebit pe oferirea de oportunități practice pentru tinerii cercetători de a învăța cum să comunice eficient cu părțile interesate din industrie și ONG-uri.
Studiile noastre de caz SPI:
SPI pentru studiu de caz al Cooperativei SolBun (Fair Soil Coop) din România se concentrează pe identificarea caracteristicilor de bază ale unei cooperative de mici producători sustenabile din punct de vedere economic. În România, există 3,6 milioane de exploatații agricole mici (sau, mai exact, gospodării agricole), care gestionează aproximativ 45% din totalul suprafeței agricole utilizate. Agregarea micilor producători în cooperative este esențială pentru a avea acces la piață și a ajunge la consumatori. Aceștia au un rol foarte important de jucat în securitatea alimentară locală și regională (luând în considerare atât zonele rurale, cât și cele urbane), dar relativ puțini sunt cei care se conectează la lanțurile valorice alimentare moderne, în ciuda cererii susținute a consumatorilor români pentru produse locale de bună calitate (inclusiv multe produse tradiționale/artisanale). Prin urmare, ne propunem să identificăm cerințele de aderare la o cooperativă, principalele beneficii economice și sociale ale cooperativelor asupra membrilor lor, percepția consumatorilor față de acest tip de model de afaceri, în comparație cu altele, precum și modul în care cooperativele de mici producători pot deveni modele de afaceri viabile. Vom colabora cu un grup divers de părți interesate: membrii Cooperativei SolBun, autoritățile publice care coordonează și monitorizează lanțurile alimentare la nivel local (municipalitatea, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Direcția Agricolă Județeană), consumatorii cooperativei, organizațiile din sectorul voluntar care promovează și sprijină cooperativele agricole la nivel național.
Interfața dintre știință și politică (SPI) în sud-vestul Angliei se va concentra pe o analiză a centrului alimentar gestionat de compania de interes comunitar (CIC) Tamar Grow Local (TGL). Food Hub-ul funcționează de aproape zece ani și conectează furnizorii locali din Valea Tamar (granița dintre Devon/Cornwall) cu consumatorii locali. Hub-ul cuprinde un site de vânzare cu amănuntul online (care utilizează software-ul Open Food Network) prin intermediul căruia producătorii își comercializează produsele (carne, legume, fructe, pește, sucuri) cu livrări săptămânale gestionate la nivel central de către personalul TGL, care oferă, de asemenea, un sprijin comercial mai larg furnizorilor care au nevoie de el. În timp ce Hub s-a dovedit a fi un exemplu inspirat de model de sistem alimentar cu lanț scurt de aprovizionare, succesul său a depins în mare măsură de altruismul personalului TGL, al administratorilor și al unei rețele de voluntari. Echipa VISIONARY va colabora cu părțile interesate de Food Hub pentru a înțelege care sunt barierele care împiedică extinderea și reziliența economică a Food Hub pe termen lung. Prin intermediul cercetării primare și secundare, vom încerca să înțelegem mai bine obstacolele actuale și ce schimbări sunt necesare (în politica guvernamentală, legislație, obiceiurile consumatorilor, altele) pentru a ajuta Food Hub (și altele asemănătoare) să crească și să prospere. SPI va conține două tipuri de actori: (1) ,,actori primari" și (2) ,actori secundari". Actorii primari sunt practicienii care sunt/pot fi implicați direct în activitățile operaționale ale TGL Hub (de exemplu: personalul, administratorii, producătorii, clienții, partenerii operaționali). Actorii secundari sunt cei care stabilesc cadrele de politică/reglementare/finanțare care au o influență asupra activităților TGL Hub sau care ar putea juca un rol în sprijinirea/folosirea activităților TGL Hub în viitor [de exemplu: autoritățile locale, cadrele universitare/furnizorii de tehnologie, agențiile/entitățile de finanțare, organizațiile de sprijinire a întreprinderilor, parteneriatele economice locale (LEP), Open Food Network etc.]. Acești actori secundari există la nivel local (de exemplu, în Cornwall/Devon), dar se află și la nivel regional și național.
Interfața spaniolă dintre știință și politică (SPI) se va baza pe evaluarea modului în care se poate aborda producția de lactate în cooperare pentru a o face sustenabilă. Unul dintre cele mai relevante aspecte la care se lucrează în acest sens este reducerea amprentei de carbon a producției de lapte. Cu toate acestea, având în vedere că sectorul lactatelor din Spania este considerat un grup vulnerabil care concurează la prețuri scăzute cu un produs care este o marfă globală, este esențial să se analizeze în profunzime sustenabilitatea economică, socială și de mediu a producției de lapte. Astfel, scopul este de a furniza cunoștințe despre aspectele relevante legate de acest scop, de exemplu, de la gestionarea hranei pentru animale până la mecanismele de compensare a CO2, având în vedere atât percepția socială, cât și abordarea de mediu și mecanismele de sprijin economic necesare. Acest lucru se va realiza printr-un dialog transversal cu fermierii din sectorul produselor lactate, cu cooperativele de produse lactate, cu actorii de pe piața produselor lactate, cu factorii de decizie politică și cu reprezentanți ai mediului academic și de cercetare.
SPI pentru cazul de studiu al punctelor gastronomice locale (PGL) din România se concentrează pe evaluarea sustenabilității pe termen lung a modelului de afaceri al punctului gastronomic local. Fermele mici din România (sau, mai exact, gospodăriile agricole) gestionează aproximativ 45% din totalul suprafeței agricole utilizate. Acestea au un rol foarte important în ceea ce privește securitatea alimentară locală și regională, dar relativ puține sunt conectate la lanțurile valorice alimentare moderne. Schema Punctelor Gastronomice Locale este un model de afaceri bazat pe adăugarea de valoare produselor provenite din gospodăriile agricole prin înființarea unor unități de alimentație publică de mici dimensiuni, de tip familial. Prin urmare, ne propunem să identificăm caracteristicile cheie ale modelului de afaceri, impactul socio-economic al acestuia asupra bunăstării micilor producători, condițiile specifice necesare pentru extinderea sistemului în diferite regiuni, precum și profilul consumatorilor și percepția acestora asupra modelului de afaceri. Vom colabora cu un grup divers de părți interesate: inițiatorii chemei de puncte gastronomice locale, autoritățile publice care coordonează și monitorizează punerea în aplicare a schemei (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Națională a Zonei Montane), asociațiile private implicate în sistem (Asociația Gastro Local), punctele gastronomice locale și clienții punctelor gastronomice locale.