Pentru practicieni

This publication documents the results of a scoping literature review of European academic literature published 2015-2025 to show what is known about Effective Communication in Alternative Food Networks. While the authors (Inyang, Hashem & Prager) discuss the implications for Scottish Food Systems, VISIONARY partners at Exeter University provide a commentary based on their experience with short food supply chains and alternative food networks in England. They worked closely with a local food distribution hub, Tamar Grow Local (TGL) which is run by a group of staff (equivalent to 4 full time employees) and 10 core volunteers.

TGL is fully aware that effective communication is central in fostering consumer trust, loyalty and sustained participation in AFNs. They use storytelling, authenticity and regular updates through direct contact and social media and know that these methods are effective. Regular contact tends to occur mainly when food boxes are distributed to customers.

The two insights that resonated most with the TGL case are the particular resource constraints facing AFNs, and the underuse of messages around fair prices and educational content.

Resource constraints limit impact of communication strategies

• Resource constraints impact on TGLs ability to make full use of social media as a digital communication strategy. TGL producers and managers lack the time to a) get training in digital literacy, storytelling and social media, but also b) for consistent engagement. Time is the scarce resource.
• Resource constraints are also the limiting factor for involving consumers in the co-creation of narratives. TGL do not do this at the moment. While they see the value, coordinating consumers is resource intensive and this resource is currently not available.
• TGL is very keen to capitalise on incorporating basic evaluation tools to assess messaging effectiveness and inform future strategies. They realise that this is essential to help continuous learning and optimisation of communication strategies. So, they do not lack of attention to measurable outcomes as such, but again time constraints limit their capacity to evaluate the data.

Messaging needs to emphasise economic and fair content

• Messages about fair prices for producers and local economic development were not very prominent across the reviewed literature. Yet this is exactly what TGL customers care most about: supporting the economic viability of local farming families. Customers dislike what is perceived as an exploitative relationship between supermarkets and primary producers. Therefore, putting fair prices centre stage in AFN marketing messages is crucial.
• Knowing your customers is important for another reason: the average TGL customer is over 50 years old and their customer base relies on traditional communication channels such as email, news letters and phone. It is therefore vital to ensure accessibility of customer phone numbers and email addresses, and segmented mailing lists could be considered.
• Similar to AFNs in the reviewed literature, TGL communication does not feature educational messages strongly. They should emphasise this more, given the evidence that educational messaging around core values boosts long-term consumer retention and encourages consumer engagement, effectively creating a community of advocates.

Această publicație documentează rezultatele unei analize bibliografice preliminare a literaturii academice europene publicate în perioada 2015-2025, cu scopul de a prezenta cunoștințele actuale privind comunicarea eficientă în rețelele alimentare alternative. În timp ce autorii (Inyang, Hashem și Prager) discută implicațiile pentru sistemele alimentare scoțiene, partenerii proiectului VISIONARY de la Universitatea din Exeter oferă un comentariu bazat pe experiența lor cu lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente și rețelele alimentare alternative din Anglia. Aceștia au colaborat îndeaproape cu un centru local de distribuție alimentară, Tamar Grow Local (TGL), care este gestionat de un grup de angajați (echivalentul a 4 angajați cu normă întreagă) și 10 voluntari de bază.

TGL este pe deplin conștient că comunicarea eficientă este esențială pentru consolidarea încrederii consumatorilor, a loialității și a participării susținute la rețelele alimentare alternative (AFN). Ei utilizează povestirea, autenticitatea și actualizările periodice prin contact direct și rețelele sociale și știu că aceste metode sunt eficiente. Contactul regulat are loc în principal atunci când se distribuie cutii cu alimente clienților.

Cele două concluzii care au rezonat cel mai mult în cazul TGL sunt constrângerile specifice de resurse cu care se confruntă rețelele alternative de aprovizionare cu alimente (AFN) și subutilizarea mesajelor privind prețurile echitabile și a conținutului educațional.

Constrângerile de resurse limitează impactul strategiilor de comunicare

• Limitările de resurse afectează capacitatea TGL de a valorifica pe deplin rețelele sociale ca strategie de comunicare digitală. Producătorilor și managerilor TGL le lipsește timpul necesar pentru a) urma cursuri de alfabetizare digitală, povestire și utilizare a rețelelor sociale, dar și b) pentru a asigura o implicare constantă. Timpul este resursa limitată.
• Limitările de resurse reprezintă, de asemenea, factorul limitativ pentru implicarea consumatorilor în co-crearea narațiunilor. TGL nu face acest lucru în prezent. Deși recunosc valoarea acestei abordări, coordonarea consumatorilor necesită resurse considerabile, iar aceste resurse nu sunt disponibile în prezent.
• TGL este foarte interesată să valorifice integrarea instrumentelor de evaluare de bază pentru a evalua eficacitatea mesajelor și a fundamenta strategiile viitoare. Ei realizează că acest lucru este esențial pentru a sprijini învățarea continuă și optimizarea strategiilor de comunicare. Așadar, nu le lipsește atenția acordată rezultatelor măsurabile ca atare, dar, din nou, constrângerile de timp le limitează capacitatea de a evalua datele.

Mesajele trebuie să pună accentul pe aspecte economice și echitabile

• Mesajele referitoare la prețuri echitabile pentru producători și la dezvoltarea economică locală nu au ocupat un loc foarte important în literatura de specialitate analizată. Totuși, tocmai acest aspect este cel mai important pentru clienții TGL: susținerea viabilității economice a familiilor de fermieri locali. Clienților nu le place ceea ce este perceput ca o relație de exploatare între supermarketuri și producătorii primari. Prin urmare, este esențial ca prețurile echitabile să ocupe un loc central în mesajele de marketing ale AFN.
• Cunoașterea clienților este importantă și din alt motiv: clientul mediu TGL are peste 50 de ani, iar baza de clienți se bazează pe canale de comunicare tradiționale, precum e-mailul, buletinele informative și telefonul. Prin urmare, este esențial să se asigure accesibilitatea numerelor de telefon și a adreselor de e-mail ale clienților, putând fi luată în considerare și crearea de liste de distribuție segmentate.
• Similar cu AFN-urile din literatura de specialitate analizată, comunicarea TGL nu pune un accent puternic pe mesajele educative. Acestea ar trebui să sublinieze mai mult acest aspect, având în vedere dovezile că mesajele educative privind valorile fundamentale stimulează fidelizarea pe termen lung a consumatorilor și încurajează implicarea acestora, creând în mod eficient o comunitate de susținători.

Acest raport documentează rezultatele obținute în cadrul Sarcinii 3.2 „Transition of agri-environmental systems to climate-neutral food systems” din WP3 „Agri-environmental policy experimentation”. Scopul acestei sarcini este de a analiza acceptarea de către fermierii din UE atât a măsurilor obligatorii (cum ar fi un sistem de tranzacționare a emisiilor agricole), cât și a piețelor voluntare de carbon. De asemenea, vor fi examinate și alte instrumente economice, inclusiv taxe pe carbon sau CO₂e și scheme inovatoare de subvenții (cum ar fi plățile bazate pe rezultate – Result-Based Payments, RBPs – și plățile hibride – Hybrid Payments, HPs), menite să încurajeze practicile agricole prietenoase cu mediul.

În plus, Sarcina 3.2 are obiectivul de a investiga dacă și în ce măsură factorii comportamentali influențează acceptabilitatea acestor instrumente de politică economică în rândul fermierilor. Pentru atingerea acestor obiective au fost realizate două experimente contextualizate, care au implicat în total aproximativ 1.100 de fermieri – unul în Italia și celălalt în Danemarca.

Acest raport, elaborat în cadrul Pachetului de Lucru 3 (WP3) al proiectului VISIONARY, contribuie la obiectivul general de a identifica instrumente de politică care pot sprijini tranzițiile către sisteme agricole și alimentare durabile în Europa. WP3 investighează modul în care abordările comportamentale și metodele experimentale pot ajuta la proiectarea unor intervenții eficiente de politică agro-mediu pentru a răspunde la trei provocări cheie ale tranziției: neutralitatea climatică, oprirea pierderii biodiversității și îmbunătățirea calității apei. În acest context, studiul nostru se concentrează pe potențialul unui cadru de etichetare pentru măsuri agro-mediu „dark green” (AECM) ca posibil instrument de politică care să încurajeze participarea fermierilor și, astfel, să consolideze tranziția în domeniul biodiversității.

Trecerea la agricultura ecologică este influențată de un amestec de bariere și factori de stimulare interconectați. O revizuire a cercetărilor existente, a modelelor mentale, a atelierelor și a interviurilor a evidențiat probleme frecvente, cum ar fi cererea instabilă, facilitățile de procesare limitate, suportul de consultanță insuficient, lipsa forței de muncă și politicile inconsistente. În același timp, au fost identificate factori pozitivi, precum învățarea între fermieri, sprijinul consultativ, planuri de acțiune clare, colaborarea între diferite sectoare și campanii de conștientizare publică. Aceste constatări arată că trecerea la agricultura ecologică nu este blocată de o singură problemă, ci depinde de modul în care funcționează întregul sistem alimentar și de cât de bine coordonează diferiții actori – fermieri, consilieri, procesatori, distribuitori, consumatori și factorii de decizie – eforturile lor.

Gestionarea resurselor de apă la scară peisagistică este esențială pentru abordarea provocărilor de mediu și hidrologice în agricultura europeană. Din cauza fragmentării proprietății terenurilor, gestionarea trebuie să depășească limitele proprietăților individuale și să se alinieze sistemelor hidrologice, necesitând o guvernanță colaborativă care să implice fermierii și alți actori interesați.

Acest studiu (Milestone 9), privind motivele și barierele acțiunii colective pentru reducerea impactului asupra resurselor de apă, utilizează principiile de proiectare ale lui Elinor Ostrom (Design Principles, DPs) ca instrument de diagnostic pentru evaluarea robusteții instituționale în trei cazuri: gestionarea irigațiilor în Spania și Ungaria și reglementarea azotului bazată pe bazine hidrografice în Danemarca.

Cazul spaniol arată o aliniere puternică cu principiile DPs, prezentând organizații în rețea conduse de utilizatori și recunoașterea legală a drepturilor colective. Cazul maghiar evidențiază un control puternic de tip top-down, dar lipsa capacității de a implementa inițiative complexe și colective de gestionare a apei, precum și lipsa cooperării de tip bottom-up, a coordonării și a ghidării profesionale necesare. Cazul danez se abate semnificativ de la principiile DPs din cauza implicării limitate a părților interesate și a autonomiei utilizatorilor.

Aceste rezultate demonstrează cum contextul instituțional și designul guvernanței influențează legitimitatea și eficacitatea gestionării resurselor de apă. Deși principiile lui Ostrom oferă un reper instituțional valoros, ele oferă perspective limitate asupra factorilor comportamentali care influențează participarea fermierilor.

Propunem ca cercetările viitoare asupra principiilor lui Ostrom să includă perspective comportamentale pentru a înțelege mai bine succesele și eșecurile schemelor colective agro-mediu pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă. Lucrările noastre viitoare vor depăși analiza instituțională, explorând pârghiile și barierele comportamentale din programele colective agro-mediu.

În acest articol, prezentăm o analiză de amploare a modelelor bazate pe agenți (ABM) în sistemele alimentare, concentrându-ne asupra modului în care sunt încorporate perspective comportamentale. Articolul a fost publicat în "Environmental Modelling & Software Journal" și este rezultatul corespunzător al "Realizarea 5.3 - Revizuirea modelelor sistemelor alimentare și a ipotezelor comportamentale ale acestora. Constatăm că multe modele nu au o justificare comportamentală și subliniem necesitatea unei baze mai solide de ipoteze comportamentale.

Propunem următoarele orientări provizorii pentru a sprijini dezvoltarea viitoare a ABM în modelarea sistemelor alimentare:

• Justificarea comportamentală. Alegerile comportamentale ar trebui să fie justificate prin teorie sau date. De exemplu, prin utilizarea cadrului MoHuB pentru a identifica teoriile comportamentale relevante.
• Parcimonia modelului. Modelele ar trebui să fie cât mai simple posibil, concentrându-se pe anumite părți ale sistemului alimentar și limitând domeniul de aplicare spațial la ceea ce este necesar pentru a răspunde la întrebarea de cercetare.
• Transparență și documentare. Utilizarea protocoalelor standardizate, cum ar fi ODD + D, este recomandată pentru a îmbunătăți transparența, reproductibilitatea și comparabilitatea.

Prezentul studiu (Rezultatul 2.1) constă într-o analiză sistematică a literaturii de specialitate, menită să identifice factorii determinanți și barierele, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra factorilor care determină schimbarea comportamentală și asupra relevanței acestora pentru anumiți actori din sistemul alimentar și din anumite lanțuri valorice. Acest lucru a fost realizat prin efectuarea unei analize globale a analizelor sistematice și structurate ale literaturii de specialitate, efectuate în legătură cu aspectele comportamentale ale tranziției către sustenabilitate în sistemele alimentare. Această analiză a dus la o cartografiere sistematică a factorilor care influențează schimbarea comportamentală a actorilor din sistemul alimentar (așa-numitele analize 360°) și la o sinteză narativă a recomandărilor formulate de analizele selectate.

Raport privind factorii generici și specifici asociați contextului politic
Acest rezultat 6.1 compilează, analizează și compară rezultatele obținute în cadrul a două sarcini ale proiectului VISIONARY intitulate „Interfețe știință-politică și consolidarea relațiilor”. Cele două sarcini, „Cartografierea contextului politic și de reglementare” și „Exerciții participative de previziune”, s-au derulat în paralel și s-au întrepătruns. Scopul acestei analize este dublu. În primul rând, aceasta vizează să contribuie la proiectarea cercetării experimentale care urmează să fie întreprinsă în cadrul diverselor sarcini empirice incluse în alte pachete de lucru VISIONARY. În al doilea rând, aceasta permite identificarea și discutarea lacunelor relevante de politică care trebuie abordate în ciclurile de politică viitoare ale UE și Regatului Unit.

Acest document de lucru privind factorii favorabili și obstacolele din cadrul inițiativelor legate de lanțul valoric face parte din Etapa 15 a proiectului VISIONARY. Documentul prezintă o analiză a factorilor favorabili și a obstacolelor care stau în calea inovării în domeniul sustenabilității în cadrul a șapte inițiative din sectorul agroalimentar din șapte țări partenere (Danemarca, Germania, Ungaria, România, Spania, Polonia, Regatul Unit).

Acest raport prezintă concluziile unui studiu realizat în cadrul proiectului VISIONARY, care analizează provocările și oportunitățile din cadrul lanțurilor valorice europene ale leguminoaselor alimentare. Studiul se concentrează pe identificarea barierelor care limitează adoptarea proteinelor de origine vegetală, în special a leguminoaselor, în Danemarca, Germania, Polonia și Spania. De asemenea, acesta explorează strategii și pârghii potențiale pentru a stimula adoptarea acestor produse. Principalele concluzii evidențiază obstacolele în calea adoptării și identifică punctele de pârghie care ar putea conduce la o mai mare acceptare a leguminoaselor în aceste țări.

Acest raport reprezintă un pas important în demersul nostru de explorare a lanțurilor valorice durabile prin intermediul unor studii de caz detaliate, concentrându-ne pe inițiativele din cadrul lanțurilor valorice și pe modelele de afaceri. Analizăm studii de caz individuale din șapte țări partenere: Danemarca, Germania, Ungaria, România, Spania, Polonia și Regatul Unit. Analiza noastră utilizează o abordare bazată pe practică pentru a înțelege modul în care sustenabilitatea este integrată în aceste lanțuri valorice. Prin studierea practicilor din lumea reală din cadrul organizațiilor și de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, obținem informații despre conexiunile – atât favorabile, cât și dificile – care influențează eforturile de sustenabilitate. Această perspectivă aruncă o nouă lumină asupra dinamicii interne și a implicațiilor mai largi ale practicilor sustenabile în cadrul lanțurilor valorice.

Pachetul de lucru 1: Implicare, comunicare, diseminare și valorificare
Etapa 1

Găsiți toate informațiile importante despre VISIONARY dintr-o singură privire.

Acest cadru analitic va ghida cercetarea empirică a proiectului VISIONARY în ceea ce privește intervențiile de politică, inițiativele inovatoare privind lanțul valoric și modelele de afaceri, precum și punctele de pârghie din sistemele agroalimentare. Cadrul analitic adoptă o abordare inovatoare care combină două perspective substanțial diferite: pe de o parte, economia cantitativă, experimentală și comportamentală, iar pe de altă parte, abordările calitative și de gândire sistemică globală.

Această publicație oferă o prezentare generală a celor 16 ateliere de previziune desfășurate în opt țări europene cu participanții noștri la interfețele dintre știință și politică (SPI) - aproximativ 270 de părți interesate din sistemul alimentar, printre care fermieri, factori de decizie, oameni de știință, comercianți cu amănuntul și ONG-uri. Exercițiul de previziune a încadrat discutarea unora dintre cele mai presante probleme ale sistemelor noastre alimentare: gestionarea apei agricole, viitorul alimentelor și al agriculturii ecologice și promovarea produselor pe bază de plante de-a lungul lanțului valoric.

Acest cadru conceptual inițial reunește bazele teoretice și conceptuale ale VISIONARY, explicând caracterul sistemic al sistemului alimentar și tranzițiile sale către durabilitate, rolul factorilor comportamentali ai actorilor din sectorul alimentar în condiționarea unei astfel de tranziții și interacțiunea dintre cercetare și elaborarea de politici în vederea accelerării. Acest cadru inițial pune bazele "cadrului conceptual fundamentat empiric" care urmează să fie lansat în vara anului 2025. După o analiză preliminară a abordărilor privind tranziția sistemului alimentar către durabilitate și dimensiunea sa comportamentală (în special a agricultorilor și consumatorilor), documentul se concentrează pe două domenii principale: "politici alimentare comportamentale" și "modele de afaceri durabile". În cele din urmă, documentul aprofundează abordarea transdisciplinară a proiectului, bazată pe conceptul și punerea în aplicare a interfețelor știință-politică.