Pentru practicieni

Acest raport documentează rezultatele obținute în cadrul Sarcinii 3.2 „Transition of agri-environmental systems to climate-neutral food systems” din WP3 „Agri-environmental policy experimentation”. Scopul acestei sarcini este de a analiza acceptarea de către fermierii din UE atât a măsurilor obligatorii (cum ar fi un sistem de tranzacționare a emisiilor agricole), cât și a piețelor voluntare de carbon. De asemenea, vor fi examinate și alte instrumente economice, inclusiv taxe pe carbon sau CO₂e și scheme inovatoare de subvenții (cum ar fi plățile bazate pe rezultate – Result-Based Payments, RBPs – și plățile hibride – Hybrid Payments, HPs), menite să încurajeze practicile agricole prietenoase cu mediul.

În plus, Sarcina 3.2 are obiectivul de a investiga dacă și în ce măsură factorii comportamentali influențează acceptabilitatea acestor instrumente de politică economică în rândul fermierilor. Pentru atingerea acestor obiective au fost realizate două experimente contextualizate, care au implicat în total aproximativ 1.100 de fermieri – unul în Italia și celălalt în Danemarca.

Acest raport, elaborat în cadrul Pachetului de Lucru 3 (WP3) al proiectului VISIONARY, contribuie la obiectivul general de a identifica instrumente de politică care pot sprijini tranzițiile către sisteme agricole și alimentare durabile în Europa. WP3 investighează modul în care abordările comportamentale și metodele experimentale pot ajuta la proiectarea unor intervenții eficiente de politică agro-mediu pentru a răspunde la trei provocări cheie ale tranziției: neutralitatea climatică, oprirea pierderii biodiversității și îmbunătățirea calității apei. În acest context, studiul nostru se concentrează pe potențialul unui cadru de etichetare pentru măsuri agro-mediu „dark green” (AECM) ca posibil instrument de politică care să încurajeze participarea fermierilor și, astfel, să consolideze tranziția în domeniul biodiversității.

Trecerea la agricultura ecologică este influențată de un amestec de bariere și factori de stimulare interconectați. O revizuire a cercetărilor existente, a modelelor mentale, a atelierelor și a interviurilor a evidențiat probleme frecvente, cum ar fi cererea instabilă, facilitățile de procesare limitate, suportul de consultanță insuficient, lipsa forței de muncă și politicile inconsistente. În același timp, au fost identificate factori pozitivi, precum învățarea între fermieri, sprijinul consultativ, planuri de acțiune clare, colaborarea între diferite sectoare și campanii de conștientizare publică. Aceste constatări arată că trecerea la agricultura ecologică nu este blocată de o singură problemă, ci depinde de modul în care funcționează întregul sistem alimentar și de cât de bine coordonează diferiții actori – fermieri, consilieri, procesatori, distribuitori, consumatori și factorii de decizie – eforturile lor.

Water resource management at the landscape scale is vital for addressing environmental and hydrological challenges in European agriculture. Due to fragmented land ownership, management must extend beyond individual properties and align with hydrological systems, requiring collaborative governance involving farmers and other stakeholders. This study (Milestone 9) on motives and barriers of collective action to reduce the impact on water resources uses Elinor Ostrom’s design principles (DPs) as a diagnostic tool to assess institutional robustness in three cases: irrigation management in Spain and Hungary, and catchment-based nitrogen regulation in Denmark. The Spanish case shows strong alignment with DPs, featuring nested, user-driven organizations and legal recognition of collective rights. The Hungarian case shows strong top-down control, but lacks the capacity to implement complex and collective water management initiatives, as well as the necessary bottom-up cooperation, coordination and professional guidance. The Danish case diverges notably from DPs due to limited stakeholder involvement and user autonomy. These findings demonstrate how institutional context and governance design affect legitimacy and effectiveness in water management. While Ostrom’s principles offer a valuable institutional benchmark, they provide limited insight into behavioral factors influencing farmer participation. We propose that future research on Ostrom’s principles need to incorporate behavioral perspectives to better understand successes and failures of collective agri-environmental schemes for sustainable water resource use. Our follow-up work will move beyond institutional analysis to explore the behavioural levers and barriers in collective agri-environmental programs.

În acest articol, prezentăm o analiză de amploare a modelelor bazate pe agenți (ABM) în sistemele alimentare, concentrându-ne asupra modului în care sunt încorporate perspective comportamentale. Articolul a fost publicat în "Environmental Modelling & Software Journal" și este rezultatul corespunzător al "Realizarea 5.3 - Revizuirea modelelor sistemelor alimentare și a ipotezelor comportamentale ale acestora. Constatăm că multe modele nu au o justificare comportamentală și subliniem necesitatea unei baze mai solide de ipoteze comportamentale.

Propunem următoarele orientări provizorii pentru a sprijini dezvoltarea viitoare a ABM în modelarea sistemelor alimentare:

• Justificarea comportamentală. Alegerile comportamentale ar trebui să fie justificate prin teorie sau date. De exemplu, prin utilizarea cadrului MoHuB pentru a identifica teoriile comportamentale relevante.
• Parcimonia modelului. Modelele ar trebui să fie cât mai simple posibil, concentrându-se pe anumite părți ale sistemului alimentar și limitând domeniul de aplicare spațial la ceea ce este necesar pentru a răspunde la întrebarea de cercetare.
• Transparență și documentare. Utilizarea protocoalelor standardizate, cum ar fi ODD + D, este recomandată pentru a îmbunătăți transparența, reproductibilitatea și comparabilitatea.

This study (Deliverable 2.1) consists of a systematic literature review to map levers and lock-ins to give an overview of drivers for behaviour change and their relevance to specific actors in the food system and specific value chains. This was achieved by performing an umbrella review of systematic and structured literature reviews conducted in relation to the behavioural aspects of sustainability transition in food systems. This review resulted in a systematic mapping of the factors influencing behavioural change of food system actors (so called 360° Reviews) and a narrative synthesis of the recommendations made by the selected reviews.

Report on the generic and specific drivers associated with the policy context
This Deliverable 6.1 compiles, analyses and contrasts the outcomes from two tasks of VISIONARYs ‘Science-Policy Interfaces and relationship building’. The two taks ‘Policy and regulatory context mapping’ and ‘Participatory foresight exercises’ ran in parallel and intertwined. The purpose of this analysis is two-fold. First, it aims to feed into the design of the experimental research to be undertaken in the various empirical tasks included in other VISIONARY work packages. Second, it allows for identifying and discussing relevant policy gaps that need to be tackled in the EU and UK policy cycles to come.

This working paper on drivers and barriers in value chain initiatives is part of VISIONARY project Milestone 15. This document presents an analysis of drivers and barriers to enabling sustainability innovation in seven agribusiness initiatives in seven partner countries (Denmark, Germany, Hungary, Romania, Spain, Poland, UK).

This report presents the findings of a study conducted as part of the VISIONARY project, which explores the challenges and opportunities within European food legume value chains. The study focuses on identifying the barriers that limit the adoption of plant-based proteins, particularly legumes, in Denmark, Germany, Poland, and Spain. It also explores potential strategies and levers to boost the uptake of these products. The key findings highlight the obstacles to adoption and pinpoint leverage points that could drive greater acceptance of legumes in these countries.

This report marks a significant step in our exploration of sustainable value chains through detailed case studies, focusing on value chain initiatives and business models. We examine individual case studies across seven partner countries: Denmark, Germany, Hungary, Romania, Spain, Poland, and the UK. Our analysis employs a practice-based approach to understanding how sustainability is integrated into these value chains. By studying real-world practices within organisations and across supply chains, we gain insights into the connections—both supportive and challenging—that impact sustainability efforts. This perspective sheds new light on the internal dynamics and broader implications of sustainable practices within value chains.

Work Package 1: Engagement, communication, dissemination and exploitation
Milestone 1 

Găsiți toate informațiile importante despre VISIONARY dintr-o singură privire.

This Analytical Framework will steer the empirical research of the VISIONARY project, with regards to policy interventions, to novel value chain initiatives and business models, and to leverage points in the agri-food systems. The Analytical Framework adopts a novel approach combining two substantially different approaches: quantitative, experimental and behavioural economics on the one hand, and qualitative, comprehensive systems thinking approaches on the other.

Această publicație oferă o prezentare generală a celor 16 ateliere de previziune desfășurate în opt țări europene cu participanții noștri la interfețele dintre știință și politică (SPI) - aproximativ 270 de părți interesate din sistemul alimentar, printre care fermieri, factori de decizie, oameni de știință, comercianți cu amănuntul și ONG-uri. Exercițiul de previziune a încadrat discutarea unora dintre cele mai presante probleme ale sistemelor noastre alimentare: gestionarea apei agricole, viitorul alimentelor și al agriculturii ecologice și promovarea produselor pe bază de plante de-a lungul lanțului valoric.

Acest cadru conceptual inițial reunește bazele teoretice și conceptuale ale VISIONARY, explicând caracterul sistemic al sistemului alimentar și tranzițiile sale către durabilitate, rolul factorilor comportamentali ai actorilor din sectorul alimentar în condiționarea unei astfel de tranziții și interacțiunea dintre cercetare și elaborarea de politici în vederea accelerării. Acest cadru inițial pune bazele "cadrului conceptual fundamentat empiric" care urmează să fie lansat în vara anului 2025. După o analiză preliminară a abordărilor privind tranziția sistemului alimentar către durabilitate și dimensiunea sa comportamentală (în special a agricultorilor și consumatorilor), documentul se concentrează pe două domenii principale: "politici alimentare comportamentale" și "modele de afaceri durabile". În cele din urmă, documentul aprofundează abordarea transdisciplinară a proiectului, bazată pe conceptul și punerea în aplicare a interfețelor știință-politică.