Studii de caz: Clima

This manuscript, prepared under Work Package 3 (WP3) of the VISIONARY project, contributes to the overarching aim of identifying policy levers that can support transitions towards sustainable farming and food systems in Europe. WP3 investigates how behavioural approaches and experimental methods can help design effective agri-environmental policy interventions to address three key transition challenges: climate neutrality, halting biodiversity loss, and improving water quality. In this context, the manuscript focuses on the role of behavioural drivers — cognitive, social, and dispositional factors that shape human decision-making — in determining farmers' responses to economic policy instruments designed to reduce greenhouse gas (GHG) emissions from agriculture.

The manuscript presents findings from two complementary experimental studies. The first study investigates Italian dairy farmers' preferences for alternative payment schemes aimed at incentivising the adoption of essential oil feed supplements to reduce enteric methane emissions. Using a lab-in-the-field experiment with 120 farmers in the Autonomous Province of Trento, it elicits willingness to accept Action-Based Payments (ABPs), Results-Based Payments (RBPs) framed either as an Agri-Environmental Climate Scheme or a voluntary carbon market, and Hybrid Payment (HP) designs combining both components. The second study examines Danish farmers' beliefs about the economic impacts of a CO₂e tax on agriculture and tests whether providing expert information can reduce misperceptions and increase policy support. It draws on a randomised survey experiment with 981 farmers, conducted in the context of Denmark's actual CO₂e tax proposals at both high (750 DKK/tonne) and low (125 DKK/tonne) stringency levels.

The results demonstrate that behavioural drivers are central mediators of farmers' acceptance of climate policy instruments. Italian dairy farmers show a general preference for ABPs over RBPs, driven by familiarity, certainty preference, and reduced complexity, though acceptance of innovative payment mechanisms improves substantially when pro-environmental attitudes are present, risk aversion is lower, and farmers have higher perceived behavioural control over the implementation of new practices, and when RBPs are introduced in hybrid formats alongside conventional subsidies. Notably, farmers' responses to hybrid schemes are more coherent when paired with an AECS framing than with a voluntary carbon market framing, suggesting that pure market mechanisms create additional psychological barriers. Danish farmers systematically and substantially overestimate the negative economic impacts of the CO₂e tax — by a factor of up to three relative to expert estimates — and this perception gap represents a key driver of policy opposition. Expert information partially reduces these misperceptions and increases tax support, but the effect is heterogeneous: smaller farms and crop producers respond more readily, while larger farms and livestock producers exhibit limited belief revision, consistent with motivated reasoning. The study also finds that opposition to the carbon tax can paradoxically increase openness to an agricultural ETS scheme, pointing to a policy substitution effect with important implications for policy sequencing. Together, these findings highlight that achieving agricultural GHG reductions requires policy designs that account for behavioural realities, including uncertainty aversion, belief biases, and farmer heterogeneity, thereby contributing to VISIONARY's broader objective of identifying how policy design can facilitate sustainability transitions in diverse socio-ecological contexts.

The full report will be available soon.

Acest raport documentează rezultatele obținute în cadrul Sarcinii 3.2 „Transition of agri-environmental systems to climate-neutral food systems” din WP3 „Agri-environmental policy experimentation”. Scopul acestei sarcini este de a analiza acceptarea de către fermierii din UE atât a măsurilor obligatorii (cum ar fi un sistem de tranzacționare a emisiilor agricole), cât și a piețelor voluntare de carbon. De asemenea, vor fi examinate și alte instrumente economice, inclusiv taxe pe carbon sau CO₂e și scheme inovatoare de subvenții (cum ar fi plățile bazate pe rezultate – Result-Based Payments, RBPs – și plățile hibride – Hybrid Payments, HPs), menite să încurajeze practicile agricole prietenoase cu mediul.

În plus, Sarcina 3.2 are obiectivul de a investiga dacă și în ce măsură factorii comportamentali influențează acceptabilitatea acestor instrumente de politică economică în rândul fermierilor. Pentru atingerea acestor obiective au fost realizate două experimente contextualizate, care au implicat în total aproximativ 1.100 de fermieri – unul în Italia și celălalt în Danemarca.

Gestionarea resurselor de apă la scară peisagistică este esențială pentru abordarea provocărilor de mediu și hidrologice în agricultura europeană. Din cauza fragmentării proprietății terenurilor, gestionarea trebuie să depășească limitele proprietăților individuale și să se alinieze sistemelor hidrologice, necesitând o guvernanță colaborativă care să implice fermierii și alți actori interesați.

Acest studiu (Milestone 9), privind motivele și barierele acțiunii colective pentru reducerea impactului asupra resurselor de apă, utilizează principiile de proiectare ale lui Elinor Ostrom (Design Principles, DPs) ca instrument de diagnostic pentru evaluarea robusteții instituționale în trei cazuri: gestionarea irigațiilor în Spania și Ungaria și reglementarea azotului bazată pe bazine hidrografice în Danemarca.

Cazul spaniol arată o aliniere puternică cu principiile DPs, prezentând organizații în rețea conduse de utilizatori și recunoașterea legală a drepturilor colective. Cazul maghiar evidențiază un control puternic de tip top-down, dar lipsa capacității de a implementa inițiative complexe și colective de gestionare a apei, precum și lipsa cooperării de tip bottom-up, a coordonării și a ghidării profesionale necesare. Cazul danez se abate semnificativ de la principiile DPs din cauza implicării limitate a părților interesate și a autonomiei utilizatorilor.

Aceste rezultate demonstrează cum contextul instituțional și designul guvernanței influențează legitimitatea și eficacitatea gestionării resurselor de apă. Deși principiile lui Ostrom oferă un reper instituțional valoros, ele oferă perspective limitate asupra factorilor comportamentali care influențează participarea fermierilor.

Propunem ca cercetările viitoare asupra principiilor lui Ostrom să includă perspective comportamentale pentru a înțelege mai bine succesele și eșecurile schemelor colective agro-mediu pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă. Lucrările noastre viitoare vor depăși analiza instituțională, explorând pârghiile și barierele comportamentale din programele colective agro-mediu.

Prezentul raport (Rezultatul 2.2) se bazează pe cadrul conceptual și analitic inițial al proiectului VISIONARY și își propune să prezinte modul în care studiile de caz selectate în cadrul proiectului VISIONARY se completează reciproc pentru a răspunde obiectivelor-cheie ale proiectului. Raportul își propune să prezinte pe scurt fundamentele teoretice ale activității noastre și să descrie abordarea adoptată în studiile de caz.

Găsiți toate informațiile importante despre VISIONARY dintr-o singură privire.