Studii de caz: Clima

Studiul publicat în revista „Ecological Economics” analizează modul în care scepticismul față de schimbările climatice influențează percepția fermierilor asupra politicilor climatice agricole și a măsurilor de atenuare. Într-un sondaj realizat pe un eșantion de 981 de fermieri danezi, partenerii proiectului VISIONARY, Kahsay Haile Zemo și Mette Termansen de la Universitatea din Copenhaga, au constatat că fermierii sceptici față de schimbările climatice tind să supraestimeze impactul negativ al unei taxe pe CO₂e, manifestă o rezistență mai puternică față de această politică și sunt mai puțin dispuși să participe la inițiative climatice sau să adopte măsuri de atenuare. Efectele sunt deosebit de pronunțate în rândul crescătorilor de animale.

Acest manuscris, elaborat în cadrul Pachetului de lucru 3 (WP3) al proiectului VISIONARY, contribuie la obiectivul general de identificare a pârghiilor de politică care pot sprijini tranziția către sisteme agricole și alimentare durabile în Europa. WP3 analizează modul în care abordările comportamentale și metodele experimentale pot contribui la conceperea unor intervenții eficiente de politică agro-ecologică pentru a aborda trei provocări-cheie ale tranziției: neutralitatea climatică, stoparea pierderii biodiversității și îmbunătățirea calității apei. În acest context, lucrarea se concentrează asupra rolului factorilor comportamentali — factori cognitivi, sociali și dispoziționali care modelează procesul decizional uman — în determinarea reacțiilor fermierilor la instrumentele de politică economică concepute pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Manuscrisul prezintă rezultatele a două studii experimentale complementare. Primul studiu analizează preferințele fermierilor italieni din sectorul lactatelor în ceea ce privește schemele alternative de plată menite să stimuleze adoptarea suplimentelor alimentare pe bază de uleiuri esențiale, în scopul reducerii emisiilor de metan enteric. Prin intermediul unui experiment de tip „laborator pe teren” realizat cu 120 de fermieri din Provincia Autonomă Trento, studiul evaluează disponibilitatea acestora de a accepta plăți bazate pe acțiuni (ABP), plăților bazate pe rezultate (RBP), concepute fie ca un program agro-ecologic climatic, fie ca o piață voluntară a carbonului, precum și a modelelor de plăți hibride (HP) care combină ambele componente. Al doilea studiu examinează convingerile fermierilor danezi cu privire la impactul economic al unei taxe_{pe CO₂e}asupra agriculturii și testează dacă furnizarea de informații de specialitate poate reduce percepțiile eronate și poate spori sprijinul pentru politici. Acesta se bazează pe un experiment sub formă de sondaj randomizat realizat cu 981 de fermieri, desfășurat în contextul propunerilor concrete ale Danemarcei privind taxa_{pe CO2e}, atât la un nivel ridicat de rigoare (750 DKK/tonă), cât și la unul scăzut (125 DKK/tonă).

Rezultatele demonstrează că factorii comportamentali sunt mediatori esențiali în acceptarea de către fermieri a instrumentelor de politică climatică. Fermierii italieni din sectorul produselor lactate manifestă o preferință generală pentru ABP-uri în detrimentul RBP-urilor, determinată de familiaritate, preferința pentru certitudine și complexitatea redusă; cu toate acestea, acceptarea mecanismelor inovatoare de plată se îmbunătățește substanțial atunci când sunt prezente atitudini pro-mediu, aversiunea față de risc este mai scăzută, iar fermierii au un control comportamental perceput mai ridicat asupra implementării noilor practici, precum și atunci când subvențiile bazate pe rezultate (RBPs) sunt introduse în formate hibride alături de subvențiile convenționale. În mod notabil, reacțiile fermierilor la schemele hibride sunt mai coerente atunci când sunt asociate cu un cadru AECS decât cu un cadru al pieței voluntare a carbonului, ceea ce sugerează că mecanismele de piață pure creează bariere psihologice suplimentare. Agricultorii danezi supraestimează în mod sistematic și substanțial impacturile economice negative ale taxei_{pe CO₂e}— cu un factor de până la trei față de estimările experților — iar această discrepanță de percepție reprezintă un factor-cheie al opoziției față de politică. Informațiile furnizate de experți reduc parțial aceste percepții eronate și sporesc sprijinul față de taxă, dar efectul este eterogen: fermele mai mici și producătorii de culturi răspund mai prompt, în timp ce fermele mai mari și producătorii de animale manifestă o revizuire limitată a convingerilor, în concordanță cu raționamentul motivat. Studiul constată, de asemenea, că opoziția față de taxa pe carbon poate crește, în mod paradoxal, deschiderea față de un sistem agricol de comercializare a cotelor de emisii (ETS), indicând un efect de substituție a politicilor cu implicații importante pentru secvențierea politicilor. Împreună, aceste constatări evidențiază faptul că realizarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură necesită conceperea unor politici care să țină seama de realitățile comportamentale, inclusiv aversiunea față de incertitudine, prejudecățile de credință și eterogenitatea fermierilor, contribuind astfel la obiectivul mai larg al proiectului VISIONARY de a identifica modul în care conceperea politicilor poate facilita tranzițiile către sustenabilitate în diverse contexte socio-ecologice.

Raportul complet va fi disponibil în curând.

Această publicație prezintă rezultatele unei analize de sinteză a literaturii academice europene publicate în perioada 2015-2025, cu scopul de a evidenția cunoștințele actuale privind comunicarea eficientă în rețelele alimentare alternative. În timp ce autorii (Inyang, Hashem și Prager) discută implicațiile pentru sistemele alimentare scoțiene, partenerii proiectului VISIONARY de la Universitatea din Exeter oferă un comentariu bazat pe experiența lor cu lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente și rețelele alimentare alternative din Anglia. Aceștia au colaborat îndeaproape cu un centru local de distribuție alimentară, Tamar Grow Local (TGL), care este gestionat de un grup de personal (echivalentul a 4 angajați cu normă întreagă) și 10 voluntari permanenți.

TGL este pe deplin conștientă de faptul că o comunicare eficientă joacă un rol esențial în consolidarea încrederii consumatorilor, a loialității acestora și a participării lor susținute la AFN. Compania recurge la povestiri, autenticitate și actualizări periodice prin contact direct și rețelele sociale, fiind conștientă de eficacitatea acestor metode. Contactul periodic are loc, de regulă, în principal cu ocazia distribuirii pachetelor alimentare către clienți.

Cele două concluzii care au avut cea mai mare relevanță pentru cazul TGL sunt constrângerile specifice legate de resurse cu care se confruntă AFN-urile și utilizarea insuficientă a mesajelor referitoare la prețurile echitabile și la conținutul educațional.

Constrângerile legate de resurse limitează impactul strategiilor de comunicare

• Limitările de resurse afectează capacitatea TGL de a valorifica pe deplin rețelele sociale ca strategie de comunicare digitală. Producătorii și managerii TGL nu dispun de timpul necesar pentru a) urma cursuri de alfabetizare digitală, povestire și utilizare a rețelelor sociale, dar și b) pentru a se implica în mod constant. Timpul este resursa limitată.
• Limitările de resurse reprezintă, de asemenea, factorul limitativ în ceea ce privește implicarea consumatorilor în co-crearea narațiunilor. TGL nu face acest lucru în prezent. Deși recunosc valoarea acestei abordări, coordonarea consumatorilor necesită resurse considerabile, iar aceste resurse nu sunt disponibile în prezent.
• TGL este foarte interesată să valorifice integrarea unor instrumente de evaluare de bază pentru a analiza eficacitatea mesajelor și a fundamenta strategiile viitoare. Reprezentanții organizației sunt conștienți că acest lucru este esențial pentru a sprijini procesul de învățare continuă și optimizarea strategiilor de comunicare. Așadar, nu le lipsește atenția acordată rezultatelor măsurabile în sine, dar, din nou, constrângerile de timp le limitează capacitatea de a evalua datele.

Mesajele trebuie să pună accentul pe aspecte economice și echitabile

• Mesajele referitoare la prețuri echitabile pentru producători și la dezvoltarea economică locală nu au ocupat un loc prea important în literatura de specialitate analizată. Totuși, tocmai acest aspect este cel mai important pentru clienții TGL: sprijinirea viabilității economice a familiilor de fermieri locali. Clienții nu agreează ceea ce este perceput ca o relație de exploatare între supermarketuri și producătorii primari. Prin urmare, este esențial ca prețurile echitabile să ocupe un loc central în mesajele de marketing ale AFN.
• Cunoașterea clienților este importantă și dintr-un alt motiv: clientul mediu al TGL are peste 50 de ani, iar baza de clienți a companiei se bazează pe canale tradiționale de comunicare, precum e-mailul, buletinele informative și telefonul. Prin urmare, este esențial să se asigure accesibilitatea numerelor de telefon și a adreselor de e-mail ale clienților, putând fi luată în considerare și utilizarea unor liste de distribuție segmentate.
• La fel ca în cazul AFN-urilor din literatura de specialitate analizată, comunicarea TGL nu pune un accent deosebit pe mesajele educative. Ar trebui să acorde o mai mare importanță acestui aspect, având în vedere dovezile conform cărora mesajele educative referitoare la valorile fundamentale stimulează fidelizarea pe termen lung a consumatorilor și încurajează implicarea acestora, creând astfel o comunitate de susținători.

Prezentul raport prezintă concluziile obținute în cadrul Sarcinii 3.2 „Tranziția sistemelor agro-ecologice către sisteme alimentare neutre din punct de vedere climatic” din cadrul Pachetului de lucru 3 „Experimentarea politicilor agro-ecologice”. Sarcina își propune să analizeze gradul de acceptare de către fermierii din UE atât a măsurilor obligatorii (cum ar fi un sistem de comercializare a emisiilor în agricultură), cât și a piețelor voluntare de carbon. De asemenea, va examina și alte instrumente economice, inclusiv taxele pe carbon sau CO₂e și schemele inovatoare de subvenții (cum ar fi plățile bazate pe rezultate (RBP) și plățile hibride (HP)), concepute pentru a încuraja practicile agricole prietenoase cu clima. În plus, Sarcina 3.2 are ca obiectiv investigarea dacă și în ce măsură factorii comportamentali influențează acceptabilitatea de către agricultori a unor astfel de instrumente de politică economică. Pentru a aborda aceste obiective, au fost realizate două experimente contextualizate care au implicat un total de aproximativ 1 100 de agricultori, unul în Italia și celălalt în Danemarca.

Gestionarea resurselor de apă la scara peisajului este esențială pentru abordarea provocărilor de mediu și hidrologice din agricultura europeană. Datorită fragmentării proprietății funciare, gestionarea trebuie să depășească limitele proprietăților individuale și să se alinieze la sistemele hidrologice, ceea ce necesită o guvernanță colaborativă care să implice fermierii și alte părți interesate. Prezentul studiu (Etapa 9) privind motivele și barierele acțiunii colective de reducere a impactului asupra resurselor de apă utilizează principiile de proiectare (DP) ale lui Elinor Ostrom ca instrument de diagnosticare pentru a evalua robustețea instituțională în trei cazuri: gestionarea irigațiilor în Spania și Ungaria și reglementarea azotului la nivel de bazin hidrografic în Danemarca. Cazul spaniol prezintă o aliniere puternică la DP, caracterizându-se prin organizații ierarhizate, orientate către utilizatori, și recunoașterea juridică a drepturilor colective. Cazul maghiar prezintă un control puternic de sus în jos, dar nu dispune de capacitatea de a pune în aplicare inițiative complexe și colective de gestionare a apei, precum și de cooperarea, coordonarea și îndrumarea profesională necesare de jos în sus. Cazul danez se abate în mod semnificativ de la principiile lui Ostrom (DP) din cauza implicării limitate a părților interesate și a autonomiei reduse a utilizatorilor. Aceste constatări demonstrează modul în care contextul instituțional și proiectarea guvernanței afectează legitimitatea și eficacitatea în gestionarea apei. Deși principiile lui Ostrom oferă un punct de referință instituțional valoros, ele furnizează o perspectivă limitată asupra factorilor comportamentali care influențează participarea fermierilor. Propunem ca cercetările viitoare privind principiile lui Ostrom să includă perspective comportamentale pentru a înțelege mai bine succesele și eșecurile schemelor agro-ecologice colective pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă. Lucrările noastre ulterioare vor depăși analiza instituțională pentru a explora pârghiile și barierele comportamentale din cadrul programelor agro-ecologice colective.

Prezentul raport (Rezultatul 2.2) se bazează pe cadrul conceptual și analitic inițial al proiectului VISIONARY și își propune să prezinte modul în care studiile de caz selectate în cadrul proiectului VISIONARY se completează reciproc pentru a aborda obiectivele-cheie ale proiectului. Raportul își propune să prezinte pe scurt fundamentele teoretice ale activității noastre și să descrie abordarea adoptată în studiile de caz.

Descoperiți toate informațiile esențiale despre VISIONARY dintr-o singură privire.