- Version
- Download 319
- File Size 439.84 KB
- File Count 1
- Create Date 24 aprilie 2026
- Last Updated 1 septembrie 2026
Rolul factorilor comportamentali în elaborarea intervențiilor de politică economică menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură
Acest manuscris, elaborat în cadrul Pachetului de lucru 3 (WP3) al proiectului VISIONARY, contribuie la obiectivul general de identificare a pârghiilor de politică care pot sprijini tranziția către sisteme agricole și alimentare durabile în Europa. WP3 analizează modul în care abordările comportamentale și metodele experimentale pot contribui la conceperea unor intervenții eficiente de politică agro-ecologică pentru a aborda trei provocări-cheie ale tranziției: neutralitatea climatică, stoparea pierderii biodiversității și îmbunătățirea calității apei. În acest context, lucrarea se concentrează asupra rolului factorilor comportamentali — factori cognitivi, sociali și dispoziționali care modelează procesul decizional uman — în determinarea reacțiilor fermierilor la instrumentele de politică economică concepute pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.
Manuscrisul prezintă rezultatele a două studii experimentale complementare. Primul studiu analizează preferințele fermierilor italieni din sectorul lactatelor în ceea ce privește schemele alternative de plată menite să stimuleze adoptarea suplimentelor alimentare pe bază de uleiuri esențiale, în scopul reducerii emisiilor de metan enteric. Prin intermediul unui experiment de tip „laborator pe teren” realizat cu 120 de fermieri din Provincia Autonomă Trento, studiul evaluează disponibilitatea acestora de a accepta plăți bazate pe acțiuni (ABP), plăților bazate pe rezultate (RBP), concepute fie ca un program agro-ecologic climatic, fie ca o piață voluntară a carbonului, precum și a modelelor de plăți hibride (HP) care combină ambele componente. Al doilea studiu examinează convingerile fermierilor danezi cu privire la impactul economic al unei taxepe CO₂easupra agriculturii și testează dacă furnizarea de informații de specialitate poate reduce percepțiile eronate și poate spori sprijinul pentru politici. Acesta se bazează pe un experiment sub formă de sondaj randomizat realizat cu 981 de fermieri, desfășurat în contextul propunerilor concrete ale Danemarcei privind taxape CO2e, atât la un nivel ridicat de rigoare (750 DKK/tonă), cât și la unul scăzut (125 DKK/tonă).
Rezultatele demonstrează că factorii comportamentali sunt mediatori esențiali în acceptarea de către fermieri a instrumentelor de politică climatică. Fermierii italieni din sectorul produselor lactate manifestă o preferință generală pentru ABP-uri în detrimentul RBP-urilor, determinată de familiaritate, preferința pentru certitudine și complexitatea redusă; cu toate acestea, acceptarea mecanismelor inovatoare de plată se îmbunătățește substanțial atunci când sunt prezente atitudini pro-mediu, aversiunea față de risc este mai scăzută, iar fermierii au un control comportamental perceput mai ridicat asupra implementării noilor practici, precum și atunci când subvențiile bazate pe rezultate (RBPs) sunt introduse în formate hibride alături de subvențiile convenționale. În mod notabil, reacțiile fermierilor la schemele hibride sunt mai coerente atunci când sunt asociate cu un cadru AECS decât cu un cadru al pieței voluntare a carbonului, ceea ce sugerează că mecanismele de piață pure creează bariere psihologice suplimentare. Agricultorii danezi supraestimează în mod sistematic și substanțial impacturile economice negative ale taxeipe CO₂e— cu un factor de până la trei față de estimările experților — iar această discrepanță de percepție reprezintă un factor-cheie al opoziției față de politică. Informațiile furnizate de experți reduc parțial aceste percepții eronate și sporesc sprijinul față de taxă, dar efectul este eterogen: fermele mai mici și producătorii de culturi răspund mai prompt, în timp ce fermele mai mari și producătorii de animale manifestă o revizuire limitată a convingerilor, în concordanță cu raționamentul motivat. Studiul constată, de asemenea, că opoziția față de taxa pe carbon poate crește, în mod paradoxal, deschiderea față de un sistem agricol de comercializare a cotelor de emisii (ETS), indicând un efect de substituție a politicilor cu implicații importante pentru secvențierea politicilor. Împreună, aceste constatări evidențiază faptul că realizarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură necesită conceperea unor politici care să țină seama de realitățile comportamentale, inclusiv aversiunea față de incertitudine, prejudecățile de credință și eterogenitatea fermierilor, contribuind astfel la obiectivul mai larg al proiectului VISIONARY de a identifica modul în care conceperea politicilor poate facilita tranzițiile către sustenabilitate în diverse contexte socio-ecologice.
Raportul complet va fi disponibil în curând.
Attached Files
